Etiopia, Egiptul şi Sudanul şi-au reluat duminică la Kinshasa negocierile în jurul mega-barajului etiopian de pe Nilul Albastru, o hidrocentrală prezentată ca vitală de Addis Abeba şi percepută ca o ameninţare de Cairo şi Khartoum, notează AFP preluat de agerpres.
Acordul trebuie să permită "umplerea şi exploatarea barajului Renaşterii în următoarele luni şi înainte de următorul sezon ploios", a adăugat el.
"Reuniunea de la Kinshasa îşi propune ca obiectiv să declanşeze o nouă dinamică", a declarat gazda întâlnirii, preşedintele Republicii Democrate Congo, Félix Tshisekedi, care deţine din februarie şi preşedinţia anuală a Uniunii Africane (UA).
Ambasadorul Statelor Unite, Mike Hammer, a fost, de asemenea, prezent la deschiderea lucrărilor reuniunii care urmează să se încheie luni.
Barajul Marii Renaşteri Etiopiene (GERD) este o sursă de tensiuni între cele trei ţări chiar de la începerea lucrărilor în aprilie 2011.
Barajul este construit în nord-vestul Etiopiei, lângă frontiera cu Sudanul, pe Nilul Albastru, un braţ al fluviului care se uneşte cu Nilul Alb mai la nord, la Karthoum, înainte de a-şi continua cursul spre Egipt.
GERD ar putea să devină cea mai mare instalaţie hidroelectrică din Africa, cu o capacitate anunţată de circa 6.500 de megawaţi.
Addis Abeba a anunţat în octombrie că prima fază a operaţiunilor de umplere a fost încheiată în august 2020.
Etiopia afirmă că energia hidroelectrică produsă de baraj va fi vitală pentru a răspunde nevoilor energetice ale celor 110 milioane de locuitori ai săi.
Egiptul, care este în proporţie de 97% dependent de Nil pentru irigaţii şi alimentarea cu apă, consideră că barajul etiopian îi va reduce accesul la această resursă vitală.
Sudanul se teme că propriile hidrocentrale ar putea fi deteriorate dacă Etiopia trece la umplerea completă a GERD înainte de a se ajunge la un acord.