Ministrul Agriculturii a impus poziția dură a României în discuțiile cu comisarul european pe Agricultură. Florin Barbu spune că nu vrea ca mâncarea țării noastre să fie condiționată de jaloane.
Voinţa fermierilor români este ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune, pentru că nu dorim ca mâncarea să fie condiţionată de jaloane şi ţinte, aşa cum s-a întâmplat în programul pe care România l-a avut pe rezilienţă, i-a transmis, joi, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, comisarului european pentru agricultură şi alimentaţie, Christophe Hansen, prezent la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035, scrie Agerpres.
"În primul rând, vreau să vă asigur că Ministerul Agriculturii şi eu, ca ministru, am rămas un partener loial de dialog, ştiţi acest lucru. S-a întâmplat întotdeauna la Ministerul Agriculturii şi, domnule comisar, mereu când am participat la Consiliul AgriFish am transmis vocea fermierilor români în Consiliul de Miniştri. Voinţa fermierilor români este una: ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune. Spun acest lucru de ce? Nu ne dorim ca mâncarea, ca tot ceea ce producem în România, să fie condiţionată de jaloane şi ţinte, aşa cum s-a întâmplat în programul pe care România l-a avut pe rezilienţă. Noi ne dorim ca tot ceea ce înseamnă Pilonul 1, plăţi directe, subvenţii, dar şi Pilonul 2, partea de dezvoltare, să rămână în Politica Agricolă Comună. Vreau ca tot ceea ce înseamnă decizii pe plăţi directe, dar şi pe parte de dezvoltare, să se ia de către noi, miniştrii, şi de către dumneavoastră în Consiliul Agrifish. Nu-mi doresc - şi nimeni nu-şi doreşte - şi niciun fermier din această sală nu-şi doreşte să intre într-o competiţie cu alte domenii. Am mai trăit această experienţă, pentru că, atunci când a fost lansat programul de rezilienţă în România, agricultura a primit zero fonduri. (...) Domnule comisar (...), îmi doresc să ne susţineţi, pentru că în Consiliul Agrifish majoritatea statelor nu a fost de acord cu acest document pus de către Comisia Europeană", a afirmat Barbu.
El a atenţionat că bugetul alocat României pentru agricultură este unul foarte mic, de 16,5 miliarde de euro, faţă de 21,8 miliarde de euro, cum a avut în Programul strategic 2014-2020, scrie Agerpres.
România cere și despăgubiri pentru inundațiile sau episoaddele de secetă viitoare
"Să ştiţi că anii 2023 şi 2024 au fost unii extrem de grei, când statul român a venit cu forme de sprijin, cu despăgubiri la schimbările climatice pe care le-am avut, pentru că România a avut peste 2 milioane de hectare calamitate, iar anul acesta în România avem în jur de 700.000 de hectare calamitate. Ne dorim ca în noua Politică Agricolă să avem fonduri şi procente stabilite clar, prin care să intervenim prompt către fermierii români pe aceste despăgubiri. Ne dorim ca investiţiile în irigaţii în România să continue, pentru că ele nu mai sunt puse în acest document, ne dorim în continuare să dezvoltăm toate sectoarele, şi vorbim de sectorul de viţă de vie, investiţiile pe reconversie nu se regăsesc în acest document, ne dorim finanţare în continuare pe acest program, pentru că a fost un program de succes", a arătat ministrul.
Şeful de la Agricultură a susţinut că fermierii nu vor să stea cu mâna întinsă la guvernanţi sau la Comisia Europeană, ci doresc sprijin financiar pentru a accesa credite.
"Să ştiţi că fermierii din România nu vor să stea cu mâna întinsă la guvernanţi sau la Comisia Europeană. Românii doresc să le creăm parte financiară, parte de creditare, aşa cum s-a întâmplat în anul 2024, când am reuşit pe cadrul Ucraina să acordăm credite cu dobândă fixă, iar ROBOR-ul şi garanţiile să fie achitate de statul român. Acest mecanism îl vrem inclus în Politica Agricolă Comună 2028-2034. Să ştiţi că România în momentul de faţă a făcut eforturi mari. S-a investit foarte mult în procesare, în fermele de zootehnie din România. Peste 3 miliarde de euro sunt contracte semnate şi ne dorim în continuare ca aceste proiecte să fie finalizate", a subliniat acesta.
De asemenea, Florin Barbu a solicitat comisarului european să nu fie plafonat sprijinul pentru ferme
"Fermierii români mai au o rugăminte la dumneavoastră: Nu plafonaţi sprijinul pe ferme, pentru că toţi fermierii din România, dar şi din Uniunea Europeană, s-au bazat pe credite! Atunci când au fost acordate aceste credite de către sistemul bancar din România s-au luat în calcul veniturile realizate din plata pe subvenţii. O plafonare ar duce la un dezastru privind contractele de credit pe care fermierii români le au de achitat în următorii 5-10 ani. De aceea, trebuie să avem o responsabilitate. Eu vă spun că, împreună cu dumneavoastră, putem reaşeza acest document, care să fie un document flexibil, un document care să nu fie stufos pentru fermierii români în a accesa fonduri europene începând cu 2028. Sunt sigur că, aşa cum vă cunosc, şi am avut discuţie şi aseară pe anumite aspecte pentru a sprijini sectorul agricol din România, dar şi din Uniunea Europeană, că împreună vom crea acele mecanisme financiare pentru fermierii români", a explicat el.
Securitatea alimentară atât a României, cât şi a UE, este asigurată de fermieri, însă trebuie cadre financiare şi predictibilitate în următorii 10 ani.
"Vreau să vă asigur că tot ceea ce am discutat, tot ce am spus în Consiliul AgriFish faţă de Politica Agricolă 2028-2034 a fost în urma discuţiilor pe care eu le-am avut cu fermierii în regiunile din România, dar şi cu formele asociative. Să ştiţi că fără aceste investiţii - şi cred că şi dumneavoastră, şi eu, ca responsabil, ca oameni de stat, ne dorim o securitate alimentară - să ştiţi că securitatea alimentară nu se face de o singură persoană sau de un grup de persoane. Securitatea alimentară a României şi a Uniunii Europene se face de către fermieri. Fermierii pot asigura securitatea alimentară dacă noi le creăm cadre financiare, iar fermierii români să aibă o predictibilitate în următorii 10 ani", a adăugat şeful MADR.
Florin Barbu a subliniat că bogăţia cea mai mare a României a rămas agricultura, aceasta fiind în momentul de faţă singurul motor economic viabil.
"Vreau să vă spun, domnule comisar, că cea mai mare bogăţie a României a rămas agricultura. În momentul de faţă, singurul motor economic viabil care mai merge în România este agricultura. Acest lucru s-a făcut cu ajutorul fermierilor români. În continuare vreau şi insist şi este vocea fermierilor români ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune", a reiterat Barbu.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, şi comisarul european pentru agricultură şi alimentaţie, Christophe Hansen, au participat joi la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.
Comentează