Premium
Cultura berii belgiene, rumba cubaneză şi vânătoarea cu şoimi au ocazia să fie acceptate oficial pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în cadrul unei reuniuni ce urmează să aibă loc în Etiopia, la finalul lunii noiembrie, informează AFP. Un comitet specializat al UNESCO se va reuni la Addis Abeba, între 28 noiembrie şi 2 decembrie pentru a examina dosarele celor 37 de candidaţi la înscrierea pe lista ''reprezentativă'' a diverselor tipuri de patrimoniu vivant (dans, muzică, gastronomie, sărbători, festivaluri şi altele).
În acest context, Belgia susţine înregistrarea culturii berii, deoarece "producţia şi aprecierea (acesteia - n.r.) fac parte din patrimoniul vivant al mai multor comunităţi", după cum se arată în prezentarea dosarului depus de aceasta. "Aproape 1.500 de tipuri de bere sunt produse în ţară, inclusiv cele ale comunităţilor (de călugări - n.r.) trapişti", se arată în document. Această candidatură a primit un aviz pozitiv din partea organismului responsabil pentru examinarea dosarelor. "Eu n-am văzut niciodată ca o comisie să respingă o recomandare de înscriere", a remarcat Tim Curtis, secretar UNESCO pentru salvarea patrimoniului cultural imaterial.
Cuba promovează includerea rumba, un ''melanj festiv de muzică şi dans", care este un "simbol al unei societăţi marginalizate din Cuba". Mai multe ţări arabe, europene şi asiatice solicită laolaltă înscrierea în patrimoniu a vânătorii cu şoimi, practicată în 60 de ţări, după metode tradiţionale. Festivalul ''Yama Hoko'' din Japonia, festivalul vinicultorilor din Vevey (Elveţia), sărbătoarea Fallas din Valencia (Spania) care celebrează venirea primăverii, sau carnavalul Grandville din Franţa, au primit, de asemenea un aviz pozitiv al organismului responsabil pentru evaluarea dosarelor.
India speră şi ea să fie inclusă yoga în lista UNESCO pe care figurează deja cafeaua arabică şi cultura cimpoiului din Slovacia. Spre deosebire de Patrimoniul mondial UNESCO, această listă "nu caută să reunească cele mai frumoase sau cel mai spectaculoase lucruri, ci să reprezinte diversitatea patrimoniului cultural imaterial, pentru a înţelege că această moştenire este peste tot, că face parte din identitatea comunităţilor", a precizat Tim Curtis potrivit AFP. Conceperea acestei liste în urmă cu zece ani reflectă o evoluţie a conceptului de patrimoniu - care era în trecut redus la castele şi picturi europene - şi permite "ţărilor care nu sunt reprezentate prin arhitectură să-şi promoveze practicile culturale", a subliniat el.
Includerea pe această nouă listă poate ajuta, în unele cazuri, la obţinerea unui sprijin financiar sau logistic din partea UNESCO pentru ţările care au dificultăţi în a-şi proteja aceste obiceiuri, conform Agerpres.
