O serie de manifestări cu elevi, scriitori, actori şi dascăli sunt organizate de Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa pe 19 şi 20 martie, sub numele "Zilele Publius Ovidius Naso", pentru omagierea marelui poet latin Ovidiu, la împlinirea a 2.069 de ani de la naşterea sa, au informat marţi reprezentanţii instituţiei, potrivit Agerpres.
Conform sursei citate, pe 19 martie, ora 13:00, la Colegiul Naţional Pedagogic "Constantin Brătescu" Constanţa, va avea loc o întâlnire cu elevii clasei a IX-a, coordonaţi de profesor Ana Maria Popa, bibliotecarii purtând un dialog cu elevii despre personalitatea poetului şi importanţa moştenirii culturale ovidiene.
Vineri, de la ora 10.00, în sala de evenimente a Bibliotecii Judeţene, de va desfăşura o masă rotundă consacrată creaţiei poetului latin, a receptării ei astăzi, un maraton de lectură din opera lui Ovidiu.
"Participă la masa rotundă: Cristina Tamaş (scriitoare), Ovidiu Dunăreanu (scriitor, preşedintele Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România), Florentina Nicolae (prof. univ. dr. habil., Facultatea de Litere, Universitatea "Ovidius" Constanţa), Ionel Alexe (bibliograf, Biblioteca Judeţeană Constanţa). Vor interpreta fragmente din opera lui Ovidiu: Dana Trifan Enache (actriţă, conf. univ. dr., Facultatea de Arte, Universitatea "Ovidius" Constanţa), Raluca Cheleşu şi Teodora Parpală (actori, absolvenţi ai Facultăţii de Arte, Universitatea "Ovidius" Constanţa), Nicoleta Popa (elevă, Colegiul Naţional Pedagogic "Constantin Brătescu" Constanţa)", reiese din comunicatul transmis de reprezentanţii instituţiei de cultură.
La ambele evenimente va fi prezentată broşura "Patrimoniu ovidian", de către realizatorul realizatorul acesteia, bibliotecar Doina Moşoiu, broşură ce evidenţiază însemnătatea fondului de carte Publius Ovidius Naso în cadrul Bibliotecii Judeţene Constanţa.
Manifestările sunt organizate de Biblioteca Judeţeană în colaborare cu Universitatea "Ovidius" Constanţa, Centrul de Cercetare Ştiinţifică şi Creaţie Artistică EUXIN din cadrul Facultăţii de Arte, Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul Consiliului Judeţean.
Ovidiu s-a născut la 20 martie 43 î.Hr. în oraşul italian Sulmo (astăzi: Sulmona), la aproximativ 140 km depărtare de Roma.
Ovidiu se dedică carierei artistice, îşi completează cultura la Atena şi, împreună cu prietenul său, poetul Aemilius Macer, întreprinde o călătorie în Sicilia şi Asia Mică.
Întors la Roma, intră într-un cer literar şi duce o viaţă extravagantă, lipsită de griji, în mijlocul protipendadei romane. Operele lui sunt pe placul înaltei societăţi şi printre protectori se află însuşi împăratul Octavian Augustus, Ovidiu devenind cel mai cunoscut şi apreciat poet din Roma.
Ulterior, în timp ce poetul se afla pe insula Elba, în mod neaşteptat, fără un vot prealabil al Senatului, Augustus hotărăşte exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe ţărmul îndepărtat al Pontului Euxin. Forma de exil la care a fost supus era relativ uşoară şi nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio (în sensul de "proscris în afara legii"), motivele exilului fiind până astăzi învăluite de mister.
Ovidiu a scris că motivele ar fi fost "carmen et error", o poezie şi o greşeală. Poezia încriminată poate fi Ars amatoria, care ar fi venit în contradicţie cu principiile morale stricte ale împăratului, dar această operă fusese publicată cu câţiva ani mai înainte, fără urmări neplăcute.
În Tristia, Ovidiu se referă şi la faptul că "ar fi văzut ceva ce n-ar fi fost permis să vadă". S-a presupus că Ovidiu ar fi putut fi martorul aventurilor amoroase ale Iuliei, nepoata împăratului Augustus.
Ovidiu nu a fost surghiunit, nici deportat, ceea ce i-ar fi luat atât cetăţenia romană, cât şi averea; a fost doar "îndepărtat" ("relegatus"), sosind la Tomis cu bunurile sale mobile, servitorii şi sclavii şi păstrând dreptul de a scrie şi de a comunica cu familia şi prietenii rămaşi la Roma. Scrierile poetului de la Tomis conţin informaţii despre condiţiile exilului, dar şi despre eterogena populaţie locală.
Poetul a făcut numeroase încercări, prin scrisori trimise la Roma, să obţină graţia lui Octavian. Nici una nu a avut succes. Nici Tiberius, urmaşul lui Octavian la tronul Imperiului Roman, nu a anulat edictul de relegare, Ovidiu trăindu-şi ultimii ani la Tomis.
Comentează