Alianţa USR-PLUS Bihor a lansat în februarie un proiect, unic în ţară, de monitorizare a activităţii consilierilor locali din judeţ cu scopul de responsabilizare a aleşilor locali, concluzia fiind nesatisfăcătoare.
"Unui cetăţean simplu îi este foarte greu să afle ce a făcut consilierul lui într-un mandat. Informaţiile lipsesc, nu sunt publicate sau efectiv nu au fost elaborate rapoartele de activitate", a declarat joi, în conferinţă de presă, vicepreşedintele USR Bihor, Mihai Şvab.
În baza Legii 544 din 2001, la începutul lunii februarie, cei din echipa USR Bihor au trimis o cerere cu cinci întrebări celor 101 UAT-uri din judeţ. Au dorit să afle dacă există rapoarte de activitate ale consilierilor pentru anii 2016-2019 şi dacă au fost făcute publice, dacă au beneficiat de cursuri de perfecţionare, dacă au iniţiat proiecte de hotărâri de consiliu local şi care este cuantumul indemnizaţiei de consilier local.
Din cele 101 unităţi administrativ-teritoriale, doar 15 UAT-uri au răspuns solicitării: CJ Bihor, Primăria Oradea şi primăriile Curăţele, Sâniob, Aleşd, Brusturi, Marghita, Tinca, Beiuş, Buduslău, Paleu, Husasău de Tinca, Sâmbăta, Oşorhei şi Săcueni.
În urma acestui demers, a precizat Mihai Şvab, şi-au dat seama că informaţiile publice legate de activitatea consilierilor fie lipsesc, fie administraţiile locale apelează la numeroase subterfugii antitransparente pentru a îngreuna accesul la informaţii.
"În cele mai multe cazuri, primăriile pur şi simplu nu răspund solicitărilor. Atunci când totuşi binevoiesc să răspundă, amână cât mai mult răspunsul, transmit răspunsuri incomplete ori îi trimit pe solicitanţi să caute singuri în arhiva instituţiilor", a precizat vicepreşedintele Şvab.
Acesta a dat câteva exemple prin care unii consilieri îşi îndeplinesc această obligaţie prevăzută de lege, respectiv întocmirea şi prezentarea rapoartelor de activitate. Astfel există metoda copy-paste de la un an la altul, rapoarte identice ale unor consilieri din partide diferite, dar şi rapoarte la extreme, pe sute de pagini (cum sunt cele ale viceprimarilor din Oradea), respectiv unul de patru rânduri, în fiecare an în perioada 2016-2019.
"La Primăria Husasău de Tinca, toţi cei 11 consilieri locali au un raport identic pe anul 2019. De la Primăria Buduslău am primit un răspuns care, efectiv, ne învaţă legea şi ne informează că, citez, NU se întocmesc rapoarte de activitate de către consilieri locali," a menţionat Şvab.
Vicepreşedintele a mai spus că nu s-au prezentat informări în plenul şedinţelor în urma întâlnirilor cu cetăţenii şi/sau audienţelor şi niciun consilier local sau judeţean nu a participat la cursuri de perfecţionare, cu excepţia unui consilier local din Marghita.
În ce priveşte proiectele de hotărâri, sub 1% au fost iniţiate de consilierii locali., cu toate că cetăţenii vin spre consilieri cu idei şi proiecte de dezvoltare.
În perioada vizată, indemnizaţia de consilier local a crescut, ajungând de exemplu, la municipiul Marghita, de la 9.500 de lei/an, în 2017, la 15.000 de lei pe an, în 2019.
"Ne asumăm ca viitorii noştri consilieri locali/judeţeni să fie transparenţi, deschişi şi accesibili, îşi vor elabora rapoartele cu maximă seriozitate şi vor fi încurajaţi să preia iniţiativele cetăţenilor şi să le transpună în proiecte de hotărâre de consiliu local", a spus Şvab.
În aceeaşi conferinţă de presă, au fost prezentaţi doi candidaţi pentru primăriile din oraşul Aleşd - managerul Sebastian Bradea, 35 de ani şi comuna Mădăras, antreprenorul Călin Chişe, 32 de ani, doi membri USR Bihor care nu au mai făcut politică în alt partid.
Comentează