Premium
Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Biro Rozalia, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă la Oradea, că ucrainenii solicită sprijin în restaurarea patrimoniului cultural, iar imediat după încheierea conflictului trebuie să înceapă reconstrucţia oraşelor lor.
"România, având graniţa cea mai lungă cu Ucraina, cu iniţiative şi fapte ce dovedesc solidaritatea cu Ucraina - 2.500 de elevi ucraineni în România, peste 3.000 de ucraineni lucrează la noi şamd, să punem încă o mărturie a parteneriatului nostru: să începem să gândim împreună în redresare, în restabilirea vieţii normale. Chiar dacă nu se poate de azi sau de mâine, dar măcar atunci când focul se opreşte şi părţile se aşează la masa tratativelor să putem începe", a afirmat deputatul UDMR Bihor.
Biro Rozalia a reprezentat România, în perioada 26 -27 septembrie, la Cracovia, la reuniunea Comisiei generale pentru probleme culturale a Iniţiativei Central Europene (ICE), eveniment la care au participat în total 11 ţări, din care unele membre, dar şi nemembre - Albania, Ucraina, Serbia.
Din expunerea făcută de cei cinci membri ai Parlamentului Ucrainean, delegaţie condusă de Igor Marchuc, au rezultat câteva concluzii, a relatat Biro Rozalia.
"În primul rând, ei solicită conlucrare între administraţiile publice locale. Să aibă oraşe asemănătoare ca parteneri, pentru dialoguri în a reduce la minim efectele negative ale războiului şi cum se pot reclădi oraşele. Să nu lăsăm totul la nivel naţional. Se solicită construirea unor poduri parteneriale la nivel de administraţie publică locală. Se solicită apoi o conlucrare între actorii domeniului economic, în special privat, firme mici sau mari, care ar avea deschidere să discute despre potenţialul economic, prezent şi viitor al Ucrainei, şi de a înfiinţa firme în Ucraina sau unele mixte, româno-ucrainene. A treia direcţie s-a referit la posibilităţile de conlucrare la nivel educaţional, atât la nivel de elevi, studenţi, cât şi în sectorul academic. Acestea au fost cererile din partea ucrainenilor, susţinute de reprezentanţii ucraineni şi agreate de participanţi", a declarat deputatul UDMR.
În acest context, a continuat Biro Rozalia, având în vedere imprevizibilitatea acestui război, delegaţii ucrainenii au afirmat că trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău. Astfel, acele valori patrimoniale care au putut să fie mutate se încearcă să fie depuse în siguranţă, însă clădirile monumente istorice nu pot fi mutate, iar pentru protejarea acestora trebuie făcută o nominalizare foarte clară, cu o evidenţierea pe plan internaţional sau european. Nu în cele din urmă, lista acestora trebuie să fie făcută cunoscută şi agresorului, pentru a nu putea spune că a distrus prin bombardare în necunoştinţă de cauză, potrivit Agerpres.
"Ceea ce este important este să ne gândim la modalităţile de restaurare şi renovare a celor distruse. Aici intervine rolul nostru esenţial al partenerilor din cadrul ICE", a afirmat Biro.
Deputatul UDMR a arătat că s-a constatat, în cadrul reuniunii, că după 70 de ani de pace lumea nu este pregătită pentru asemenea provocări aduse de un astfel război, care pune în pericol nu numai viaţa oamenilor, dar şi patrimoniul cultural şi construit al Ucrainei.
"Nu avem o strategie cum să apărăm construcţiile, monumentele noastre, valorile patrimoniale culturale care constituie nucleul fiecărei societăţi în parte", a adăugat oficialul Parlamentului României.
Conform datelor UNESCO, a adăugat Biro Rozalia, până în 19 septembrie, în zonele afectate de conflictul din Ucraina au fost verificate şi dovedite distrugeri parţiale sau totale a 192 de situri, din care 81 religioase, 13 muzee, 36 de clădiri istorice, 35 de clădiri dedicate activităţilor culturale, 17 monumente şi 10 biblioteci.
