Premium
Blocul comuniştilor şi socialiştilor (BCS, de opoziţie) a depus joi o moţiune de cenzură împotriva guvernului premierului Dorin Recean, deşi este puţin probabil ca aceasta să aibă succes într-un parlament în care cele două forţe sunt minoritare, relatează Moldpres, EFE şi Deschide.md.
"Având în vedere situaţia creată în Republica Moldova ca urmare a faptului că statul nostru este condus de mai bine de doi ani în regim de urgenţă, având în vedere criza socio-economică, multiplele atacuri la adresa statului de drept, grupul parlamentar al BCS prezintă o moţiune de cenzură", a declarat preşedintele grupului, Vlad Bătrîncea, în şedinţa parlamentului, potrivit Agerpres.
Ei au acuzat executivul de faptul că ar fi contribuit şi mai mult la degradarea situaţiei social-economice din republică. "Deja de doi ani, guvernarea nu prezintă raportul de activitate al guvernului, pentru a fi supus dezbaterilor în şedinţa plenară a parlamentului", se arată în textul moţiunii
În moţiunea citită în plen de deputatul Tatiana Cuneţchi, deputaţii BCS critică guvernarea pentru dificultăţile din economie şi scăderea puterii de cumpărare.
BCS are 29 de deputaţi în parlament, faţă de cei 62 ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflat la putere. În plus, există cinci deputaţi independenţi şi trei deputaţi neafiliaţi.
Socialiştii şi comuniştii anunţaseră încă în iunie că vor face acest pas, dar nu au depus până acum în mod oficial o moţiune în legislativ.
Potrivit legislaţiei, moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate guvernului la învestitură.
Aceasta urmează să fie dezbătută în prima zi de şedinţă plenară a săptămânii următoare datei depunerii. Pentru aprobarea moţiunii sunt necesare cel puţin 51 de voturi.
Dorin Recean şi guvernul său proeuropean liberal se află la conducerea ţării din februarie, în urma demisiei Nataliei Gavriliţa, care a afirmat că executivul a fost nevoit să lucreze timp de 18 luni în "condiţii de criză constantă".
Republica Moldova se confruntă cu mari dificultăţi din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina, primind zeci de mii de refugiaţi, şi a bombardamentelor din toamna şi iarna trecută asupra infrastructurii energetice ucrainene, cu care republica este interconectată.
În aceste condiţii, Chişinăul a trebuit să facă faţă şi lipsei de sprijin din partea opoziţiei, care timp de mai multe luni s-a adunat în fiecare duminică în faţa instituţiilor statului pentru a cere demisia guvernului.
