DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

BNR: Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2019

Agerpres
BNR

În perioada ianuarie - aprilie 2019p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de   2 306 milioane euro, comparativ cu 1 665 milioane euro în perioada ianuarie - aprilie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, balanța  serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 34 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 817 milioane euro,  iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 151 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)

 

Ianuarie - aprilie 2018p

Ianuarie – aprilie 2019p

CREDIT

DEBIT

SOLD

CREDIT

DEBIT

SOLD

CONTUL CURENT (A+B+C)

30 340

32 005

-1 665

32 868

35 174

-2 306

A. Bunuri şi servicii

27 127

28 187

-1 060

29 000

31 367

-2 367

a. Bunuri

20 313

23 966

-3 653

21 165

26 091

-4 926

b. Servicii

6 814

4 221

2 593

7 835

5 276

2 559

-  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor

915

67

848

991

54

937

- transport

2 020

855

1 165

2 436

1 041

1 395

- turism - călătorii

630

1 018

-388

668

1 216

-548

- alte servicii

3 249

2 281

968

3 740

2 965

775

B. Venituri primare

1 945

3 124

-1 179

2 123

2 485

-362

C. Venituri secundare

1 268

694

574

1 745

1 322

423

p) date provizorii


Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 323 milioane euro (comparativ cu 1 592 milioane euro în perioada ianuarie - aprilie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 938 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 385 milioane euro.

În perioada ianuarie - aprilie 2019, datoria externă totală a crescut cu 3 665 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 69 864  milioane euro la 30 aprilie 2019 (67,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,8 la sută față de 31 decembrie 2018;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2019 nivelul de 33 218 milioane euro (32,2  la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,6 la sută față de 31 decembrie 2018.

 

Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)

 

Datoria externă

Serviciul datoriei externe, ianuarie - aprilie 2019p

Sold la 31.12.2018 p

Sold la 30.04.2019p

I. Datoria externă pe termen lung

67 966

69 864

4 809

I.1. Datoria publică

34 763

37 126

1 002

I.1.1. Datoria publică directă

34 415

36 787

986

I.1.2. Datoria garantată public

348

339

16

I.2. Datoria negarantată public, din care:

32 007

31 521

3 792

I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor

2 241

1 488

790

I.3. Datoria autorităţii monetare, din care:

1 196

1 217

15

I.3.1. Alocări de DST de la FMI

1 196

1 217

15

II. Datoria externă pe termen scurt

31 451

33 218

17 379 e

Total datorie externă (I+II)

99 417

103 082

22 188

e) date estimate

p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,6 la sută în perioada ianuarie - aprilie 2019, comparativ cu 21,2 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2019 a fost de 4,8 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2019 a fost de 73,3 la sută, comparativ cu 74,3 la sută la 31 decembrie 2018.

Precizări metodologice

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.

2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.

3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:

3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.

5. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).

6. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică,  inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.

7. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.

8. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

9. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă

10. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 15 iulie 2019.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.