Indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar din România s-au menţinut la valori adecvate după declanşarea pandemiei, acestea fiind comparabile sau uşor mai bune faţă de mediile europene, a declarat, marţi, Florin Dragu, şef Serviciu la Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României, conform agerpres.
Potrivit datelor prezentate de acesta, rata fondurilor proprii totale se menţine la un nivel adecvat, undeva la 23% la finalul anului trecut, comparativ cu 19,7% media Uniunii Europene.
Dragu a subliniat că unul dintre sondajele derulate la nivelul direcţiei pe care o conduce a evidenţiat că accesul la finanţare al companiilor nefinanciare din România reprezintă a doua cea mai puţin presantă dintre problemele cu care se confruntă acestea, ceea ce semnalează faptul că instituţiile de credit au menţinut în această perioadă relativ constante standardele lor de creditare şi au continuat să îşi îndeplinească rolul de furnizor de lichidităţi pentru economia reală, inclusiv cu sprijinul măsurilor implementate de BNR şi de autorităţi prin programele de garantare.
"Şi pentru perioada următoare, strategiile instituţiilor de credit arată o creştere a intermedierii financiare şi băncile urmăresc cumva o accelerare a creditării în special pe sectorul companiilor nefinanciare. Cu toate acestea, nivelul intermedierii financiare în România se menţine la cel mai redus nivel pe plan european. Practic ponderea creditului neguvernamental în PIB se situa la 26% în România, în timp ce în alte state din regiune, precum Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Cehia valorile erau semnificativ mai mari. De exemplu, în cazul Cehiei ponderea creditului neguvernamental în PIB este undeva la 54%. Şi relativ la media europeană valoarea din România este semnificativ mai redusă, media în UE fiind undeva la 92%", a mai spus Florin Dragu.
El a menţionat că unul dintre factorii care determină acest nivel redus al intermedierii financiare este reprezentat şi de problemele de capitalizare care există în cazul companiilor nefinanciare.
"La finalul anului 2019, numărul companiilor care aveau valori ale capitalurilor sub nivelul minim reglementat era de circa 244.000, acest număr reprezentând circa 35% din totalul companiilor din România. Iar dintre acestea, o majoritate covârşitoare aveau capitaluri proprii negative, cam 237.000 de companii. Un alt aspect ce reclamă implementarea de măsuri în această zonă a companiilor cu capitaluri sub limita reglementată este reprezentat şi de gradul ridicat de persistenţă a firmelor în această categorie. La finele anului 2019, cam 30% dintre firmele care erau subcapitalizate se aflau în această situaţie de cel puţin 10 ani, iar aproximativ 14% au înregistrat capitaluri sub limita reglementată în fiecare an, începând cu anul 2008. Iar o durată medie în care firmele rămân subcapitalizate este de circa 7 ani", a semnalat oficialul BNR.
Acesta a atras atenţia că, dacă ne uităm la structura de finanţare a companiilor, vedem că ponderea creditelor de la bănci şi IFN se menţine modestă, această sursă reprezentând cam 8% din totalul pasivelor companiilor.
Un alt aspect prezentat este legat de faptul că majoritatea acestor împrumuturi sunt destinate finanţării operaţiunilor curente, iar ponderea creditelor pentru investiţii este ceva mai scăzută.
"Un alt element pe care îl putem vedea uitându-ne la structura de finanţare a firmelor este proporţia ridicată a datoriilor comerciale, ca sursă de finanţare în total pasive. Acestea reprezintă cam 17% din pasivul companiilor nefinanciare, iar acţionari şi entităţi afiliate, o altă sursă, reprezintă cam 12% din pasivul companiilor. Practic această este cam cu 50% mai ridicată decât reprezintă ponderea creditelor de la bănci şi IFN în pasivelor companiilor", a mai spus Dragu la conferinţa "Soluţii pentru finanţarea companiilor", organizată de Bancherul şi Club Antreprenor.
În aceste condiţii, a precizat el, consolidarea capitalizării firmelor din România trebuie să rămână o prioritate, având în vedere faptul că evoluţiile pozitive pe acest segment sunt esenţiale din mai multe puncte de vedere, iar o primă perspectivă ar fi faptul că o poziţie de capital mai bună întăreşte capacitatea firmelor de a face faţă unor condiţii economice adverse.