Un demers juridic cu potențial exploziv a fost inițiat la Tribunalul Botoșani, unde o fostă judecătoare solicită oficial clarificări privind parcursul academic al președintelui României, Nicușor Dan. Acțiunea vizează obținerea unor documente universitare considerate de interes public și a fost declanșată după un răspuns considerat nesatisfăcător din partea Universității din București.
Cerere oficială depusă la Tribunalul Botoșani
Lăcrămioara Axinte, judecătoare pensionară din Botoșani, a depus în această săptămână o acțiune la Tribunalul Botoșani, instanță la care a activat anterior. Solicitarea este formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Demersul a fost inițiat după ce Axinte s-a declarat nemulțumită de răspunsul primit pe cale administrativă de la Universitatea București, motiv pentru care a decis să se adreseze instanței.
Ce informații sunt solicitate Universității București
Prin cererea depusă, fosta judecătoare solicită clarificări legate de statutul academic al președintelui.
Mai exact, aceasta cere să se stabilească dacă Nicușor Dan a fost înmatriculat ca student la Facultatea de Matematică în perioada 1989–1992 și dacă și-a finalizat studiile la Universitatea București.
Totodată, Axinte solicită ca instituția de învățământ să pună la dispoziție, prin intermediul instanței, copii după foaia matricolă și diploma de licență ale președintelui.
Motivația demersului, explicată public
Într-o declarație acordată pentru Agerpres, Lăcrămioara Axinte a explicat motivele care au stat la baza acțiunii în instanță:
„Noi toţi avem dreptul să cunoaştem adevărul despre studiile făcute de actualul preşedinte al României. Există nişte neconcordanţe, atât pe site-ul oficial al campaniei electorale, în care afirmă că a absolvit Facultatea de matematică a Universităţii Bucureşti.
Neconcordanţa este între această afirmaţie personală de pe site, pentru că este pusă la persoana I singular, neconcordanţele din CV-ul disponibil pe site-ul Camerei Deputaţilor. O să vedeţi că sunt nişte studii care se suprapun.
În acelaşi interval de timp a fost şi student la Ecole Normale Superieur, a fost şi masterand şi a fost şi doctorand. Apoi am văzut şi modalitatea în care a fost obţinut atestatul de echivalare a unei diplome de studii aprofundate din Franţa cu o diplomă de licenţă din România”.
Profilul fostei judecătoare
Lăcrămioara Axinte este judecătoare pensionară și a fost propusă anterior de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României.
Acțiunea depusă la Tribunalul Botoșani vizează exclusiv obținerea de informații considerate de interes public, urmând ca instanța să decidă asupra obligării Universității București la furnizarea documentelor solicitate.
CONTEXT
Educația lui Nicușor Dan
Nicușor Dan, actualul președinte al României, are un parcurs academic în matematică, început în România și continuat în Franța. Conform informațiilor disponibile: A absolvit Colegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș, secția matematică-fizică, în 1988, obținând diploma de bacalaureat.
În mai 2025, a circulat online o diplomă de bacalaureat falsificată, cu note mici, pe care Nicușor Dan a dezmințit-o public, prezentând originalul și atribuind-o unei campanii de dezinformare, posibil generată cu inteligență artificială.
Președintele și-a prezentat Diploma de Bacalaureat într-o emisiune TV și apoi pe pagina sa de facebook.
A început studiile universitare la Facultatea de Matematică a Universității din București în 1988.
A studiat aici aproximativ trei ani (după unele surse) sau până în 1992 (patru ani, conform altora), dar nu și-a finalizat licența în România, deoarece a plecat în Franța pe o bursă de stat.
În Franța, a fost admis la École Normale Supérieure (ENS), o instituție de elită descrisă ca „pepinieră de genii”, unde a urmat cursuri începând din 1992.
A obținut un masterat (Maîtrise) la Universitatea Paris XI și și-a susținut teza de doctorat în matematică la Universitatea Paris XIII în 1998.
ENS nu emite diplome proprii, ci colaborează cu universități partenere pentru acestea.
Diplomele sale franceze au fost echivalate în România ulterior: doctoratul în 2002, iar masterul (echivalat cu licență românească) în 2010, conform procedurilor legale ale vremii.
Controversele legate de studii
În decembrie 2025 – februarie 2026, au apărut acuzații publice privind validitatea studiilor lui Nicușor Dan, în special lipsa unei diplome de licență românești și modul în care diplomele franceze au fost echivalate și folosite pentru angajări în România.
Aceste dezbateri au fost declanșate de postări ale profesorului universitar Horea Bădău (predă în Franța, acuzat anterior de hărțuire, dar fără probe confirmate) și de o acțiune în justiție inițiată de o fostă judecătoare din Botoșani (apropiată de partidul AUR), care cere documente de la Universitatea din București pentru clarificări privind înmatricularea și finalizarea studiilor în perioada 1989–1992.
Acuzațiile principale (susținute de Bădău și alții):
-Nicușor Dan nu ar avea diplomă de licență românească, deoarece a părăsit universitatea după trei ani, fără a finaliza cei patru ani necesari.
-Ar fi fost admis ilegal la master în Franța fără licență, iar diplomele franceze nu erau recunoscute în România la momentul angajărilor sale (ex.: asistent-cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române în 1994, cercetător în 1998).
-Ar fi primit salarii ilegale și sporuri de doctorat (între 1998–2002) fără diplome echivalate, accesând și fonduri europene fără baza legală.
-Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, ar fi intervenit ilegal în 2010 pentru a echivala masterul francez cu licență românească, prin ordine ministeriale neconforme.
-Alte suspiciuni: teza de doctorat nu ar fi originală, lipsă de publicații științifice majore (doar un articol în 17 ani) și diplome falsificate.
Universitatea din București a confirmat că Nicușor Dan nu a primit diplomă de licență de la ei, dar a oferit răspunsuri parțiale la cereri oficiale, ceea ce a dus la procesul menționat.
Apărarea și explicațiile oficiale
Sistemul educațional francez pre-Bologna (anii '90) era diferit: studenții români cu trei ani de facultate erau echivalați automat cu o „Licence” franceză (după trei ani), permițând acces direct la anul IV pentru Maîtrise (echivalent licenței românești de patru ani). Maîtrise implică recunoașterea etapelor anterioare, fără diplomă separată de Licence.
Acest parcurs era standard pentru bursierii români la ENS, fără a necesita echivalare imediată în România.
Ministerul Educației a confirmat că echivalările din 2002 (doctorat) și 2010 (master echivalat cu licență) au respectat legislația (Legea 84/1995, Ordinul 4022/2008), cu evaluări comparative și avize de la CNRED și CNATDCU. Instituțiile au autonomie în recunoașterea studiilor străine, iar accesul la doctorat se baza pe diplome de lungă durată.
Susținători precum Adrian Papahagi (profesor universitar) descriu acuzațiile ca „fumigene” și subliniază prestigiul ENS, unde Nicușor Dan a fost printre primii români admiși prin concurs.
Nu era obligatorie echivalarea imediată pentru cariere academice, iar angajările se bazau pe diplome franceze autentice.
Controversele par să provină din diferențele sistemice (România vs. Franța pre-Bologna) și din context politic, fără dovezi conclusive de ilegalități până acum.
Procesul judiciar inițiat de fosta judecătoare este în desfășurare și ar putea aduce clarificări suplimentare.
Comentează