Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) au anunţat, în contextul discuţiilor care vor avea loc cu reprezentanţi ai partidelor din coaliţie, că au mai multe solicitări pentru guvernanţi, printre care creşterea salariului minim pe economie, stoparea politicilor guvernamentale care alimentează inflaţia şi protejarea veniturilor lucrătorilor, reducerea fiscalităţii pe muncă.
Astfel, BNS solicită creşterea salariului minim pe economie şi stoparea pierderii puterii de cumpărare a salariilor.
”BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare şi majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puţin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul şi în concordanţă cu evoluţia productivităţii muncii. De asemenea solicită: reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei (însemnând o creştere a salariului minim net de la 2574 la 2700, adică cu 126 lei) şi introducerea unor coeficienţi de creştere pentru lucrătorii calificaţi - 1,1 si pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificaţi – 4757 si salariul minim pentru studii superioare – 6488 lei”, au transmis reprezentanţii BNS, vineri.
Sindicaliştii din BNS mai cer stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar
Sindicaliştii din BNS mai cer stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar, dar şi dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea iniţiativelor de reorganizare şi introducerea unor criterii clare şi transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.
”Blocul Naţional Sindical propune ca, înaintea oricărei măsuri de restructurare din sectorul public sau din companiile cu capital majoritar de stat, să fie respectat următorul cadru procedural minimal: convocarea imediată a partenerilor sociali şi comunicarea intenţiei de reducere a personalului; stabilirea, de comun acord, a criteriilor sociale de protecţie, având în vedere exemple consacrate în contractele colective de muncă”, a precizat BNS.
Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical consideră că acest proces nu trebuie privit ca o formalitate, ci ca o garanţie fundamentală a protecţiei sociale şi a dialogului responsabil între stat, angajatori şi lucrători.
”În lipsa acestei consultări, orice măsură de concediere colectivă riscă să fie nu doar nelegală, ci şi profund injustă din punct de vedere social, subminând încrederea lucrătorilor în instituţiile statului şi contravenind angajamentelor asumate de România prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Carta Socială Europeană revizuită”, au explicat sindicaliştii.
BNS mai solicită reducerea fiscalităţii pe muncă şi stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului
BNS mai solicită guvernanţilor reducerea fiscalităţii pe muncă şi stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
”România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – peste 43% din costul muncii reprezintă impozite şi contribuţii. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală şi accentuează inechitatea socială.
Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală. Estimările BNS arată că peste 40% din numărul de salariaţi cu normă întreagă, adică 2,35 milioane persoane încasează salarii brute mai mici decât 1,15 din salariul minim brut pe economie. În plus, estimăm că doar 2 din 10 angajaţi câştigă mai mult decât salariul mediu brut”, au afirmat reprezentanţii BNS.
De asemenea, Blocul Naţional Sindical cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuţiilor sociale şi protejarea veniturilor mici şi medii, dar şi asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
Comentează