Premium
Investițiile din economie sunt, în ciuda pandemiei de coronavirus, la niveluri mult mai ridicate decât în anii trecuți. Aflat de un an de la guvernare, PNL a reușit performanța de a investi cea mai mare sumă din ultimii 10 ani. De asemenea, sumele atrase din fonduri europene nerambursabile de Guvernarea PNL în 2020 au fost la cel mai ridicat nivel de la aderarea României în Uniunea Europeană.
„În primele zece luni, Guvernul PNL a realizat investiții 35,4 miliarde lei, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani”, spune Bogdan Huțucă, președintele PNL Constanța.
Acesta ne-a oferit și o comparație exactă: Guvernul PSD a investit, în tot anul 2017, 26,8 miliarde lei. În 2016, suma a fost de 28,7 miliarde lei. Aritmetica arată că, în primele 10 luni, Guvernul PNL a investit cu 8,6 miliarde lei în plus față de aceeași perioadă a anului trecut. O treime o reprezintă investițiile din fonduri nerambursabile, cea mai mare pondere din ultimii zece ani.
„De altfel, România este singurul stat din UE care a înregistrat o creștere a volumului investițiilor publice în anul 2020, în plină criză sanitară și economică.”, atrage atenția Bogdan Huțucă.
O bună parte din aceste investiții a fost alocată infrastructurii. Construcțiile inginerești realizate din fonduri publice au înregistrat în primele opt luni o creștere de 25,6%, cea mai ridicată din ultimii 12 ani. Guvernul PNL a pornit marile șantiere (Sibiu - Pitești, autostrada de centură București), a deblocat lucrări (drumul expres Craiova - Pitești) și proiecte majore de infrastructură (Autostrada Moldovei Nord-Sud, Autostrada Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni), a finalizat investiții publice tărăgănate de PSD (loturi importante din Coridorul IV șir Autostrada Transilvania, Centura Bacăului și Rădăuți, Metroul din Drumul Taberei, calea ferată București-Otopeni) și a relansat mari proiecte de infrastructură întârziate de PSD, cum ar fi spitalele regionale. Pentru Constanța, există discuții concrete în ceea ce privește realizarea unui nou spital.
Un proiect extrem de important pentru litoralul românesc este reabilitarea zonei costiere, proiect cu fonduri europene, în valoare de circa 800 de milioane de euro, demarat deja, care va face ca teritoriul României să se majoreze cu aproximativ 200 de hectare de plajă.
În ceea ce privește autostrada care va traversa munții, Sibiu – Pitești, putem vorbi de pași concreți. Din martie 2020, se lucrează pe primul din cele cinci loturi (Sibiu-Bița), cu un grad de realizare de 26,3%, în avans față de calendarul asumat. Comisia Europeană a anunțat finanțare nerambursabilă de 875,5 milioane euro. De altfel, între noiembrie 2019 - octombrie 2020, Guvernul PNL a dat în trafic 46 de km de autostradă. Până la sfârșitul anului, vor fi recepționați încă 43 de km de autostradă și 172 de km de variante ocolitoare și drumuri naționale. În trei ani, cele trei guverne PSD au dat în trafic doar 96 de km de autostradă.
Investițiile s-au văzut și în programele PNDL, care înseamnă dezvoltare la nivelul localităților. Între noiembrie 2019 - octombrie 2020 au fost realizate plăți în valoare totală de 7,17 miliarde de lei în PNDL, cu un miliard mai mult decât cele realizate de PSD în anul anterior.
S-au alocat fonduri și pentru investiții strategice și de mediu. Vorbim, de pildă, de finanțarea extinderii rețelelor de gaze naturale. Este un program național de 1 miliard euro de racordare a gospodăriilor la gaze, beneficiarii eligibili fiind autoritățile publice locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Județul Constanța a fost și trebuie să fie un beneficiar al acestor fonduri, primarii PNL au demonstrat că se poate.
S-au alocat fonduri pentru investiții, din Fondul pentru Mediu, în stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ (92 milioane lei), pentru înlocuirea corpurilor de iluminat cu un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED (504 milioane lei din Fondul pentru Mediu), pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru gospodării izolate (230 milioane lei), pentru reabilitarea clădirilor unifamiliale prin izolarea pereților, a acoperișului, înlocuirea părților vitrate etc., beneficiari fiind persoane fizice (504 milioane lei).
Guvernul s-a preocupat și de cei care își doresc o locuință. Prin Programul Noua Casă, statul garantează 60% din creditele ipo¬te¬care pentru locuințe noi cu un preţ maxim de 140.000 euro și 50% pentru locuinţele vechi, până la un plafon de 70.000 euro. Au fost depuse 1.385 solicitări depuse, din care s-au aprobat 599. În 2020 au fost emise un număr de 5.988 garanții, în valoare totală de 646,8 milioane lei.
Fondurile europene, cheia dezvoltării
Fondurile europene au reprezentat, pentru primarii PNL, cheia dezvoltării orașelor. Se poate vedea cu ochiul liber acest lucru în municipii precum Oradea și Cluj. Și pentru Guvernul PNL, implicit, fondurile europene au fost și sunt o prioritate.
„Sumele atrase din fonduri europene nerambursabile de Guvernarea PNL în 2020 au fost la cel mai ridicat nivel de la aderarea României în Uniunea Europeană. Vorbim de peste 6 miliarde euro au fost plăți încasate de la Comisia Europeană în perioada noiembrie 2019 – octombrie 2020 prin Politica de Coeziune (2,9 miliarde euro față de 1,1 miliarde euro decontate într-un an de PSD), Programul Național de Dezvoltare Rurală (1,3 miliarde euro) și plăți directe la hectar prin Politica Agricolă Comună (1,9 miliarde euro). Până la sfârșitul anului, suma decontată din fonduri europene urmează să depășească 7 miliarde euro, cea mai mare valoare a fondurilor atrase într-un an de la aderarea României la Uniunea Europeană”, spune Bogdan Huțucă.
La sfârșitul anului 2019, Guvernul PNL a evitat în ultima clipă dezangajarea a 550 milioane euro, fonduri europene alocate pe care România era să le piardă cu Guvernul Dăncilă, și a transmis cereri de plată de peste 1 miliard euro.
Foarte important este și ceea ce va urma. Aici, veștile sunt excelente. În urma negocierilor derulate la Bruxelles de Președintele României, Klaus Iohannis, România a obținut o finanțare de 80 miliarde euro pentru dezvoltare și modernizare (bugetul multianual 2021-2027 ani și Fondul de relansare economică Next Generation EU. Guvernul PNL a derulat cu 1,3 miliarde euro, fonduri europene, cel mai amplu program de dotare al spitalelor din istorie. Ministerul Fondurilor Europenea primit spre decontare 297 de proiecte prin care spitalele au achiziționat echipamente medicale și materiale sanitare însumând 1,3 miliarde de euro.
Sprijin de miliarde de euro pentru agricultori
Guvernul PNL a mai reușit să bifeze un lucru important: să sprijine agricultorii. „La finalul semestrului I din 2020 s-a înregistrat o reducere cu 10,5% a deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare (968,2 milioane euro) față de perioada similară din 2019. Exporturile (3.423 milioane euro) au crescut cu 6,4%, iar importurile (4.392 milioane euro)”, spune Bogdan Huțucă.
S-au aplicat mai multe scheme de sprijin în sectorul vegetal, de la schema de plată unică pe suprafață, 975 milioane euro (830.000 beneficiari), la practici agricole benefice pentru climă și mediu (înverzire), 571 milioane euro, la plata pentru instalarea tinerilor fermieri, 20,5 milioane euro, până la „ajutorul de minimis” pentru susținerea producției de tomate și usturoi. Sectorul zootehnic a fost spijinit cu un buget de 325,5 milioane euro. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală: plățile în 2020 au totalizat 1,3 miliarde de euro. Gradul de absorbție pentru componenta FEADR este de 71,45%.
Guvernul PNL a susținut și și susține și generațiilor tinere de fermieri, prin măsuri concrete, cum ar fi concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinație agricolă tinerilor fermieri cu vârsta de până la 40 de ani, dar și stimularea angajării tinerilor în agricultură. Este vorba despre un sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană, de 1.000 lei/persoană cu studii superioare, 750 lei/persoană cu studii medii și 500 lei/persoană – fără studii.
Programului Național pentru Irigații este o realitate, un program de care România, în general, și Dobrogea, în special, afectată de secetă pedologică, au nevoie. Pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații a fost acordată o alocare financiară de 255,6 milioane de lei, din care 158,1 milioane de lei sunt prevăzuți în anul curent. Un buget de 850 milioane lei a fost acordat și pentru schema de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de secetă. Numărul de beneficiari de 27.861.
Digitalizarea, respect față de timpul cetățeanului
„Criza sanitară a impus și accelerat procesul de digitalizare. Alături de investiții masive în infrastructură și susținerea inovării, digitalizarea – ca vârf de lance al unei economii moderne și respect față de timpul cetățeanului – este un punct cheie al programului „Reclădim România”. În acest domeniu s-au luat mai multe măsuri importante și concrete”, spune președintele PNL Constanța.
De pildă, Sistemul Naţional Electronic de Plată Online (SNEP) – GHIȘEUL.RO, platformă preluată de Autoritatea pentru Digitalizarea României în ianuarie 2020, a reușit să aibă un peste 225.000 de noi utiizatori. În prezent are peste 717.000 utilizatori activi și peste 300 de tipuri de plăţi pot fi achitate online. Au fost introduse următoarele noi posibilităţi de plată: toate tipurile de plăţi aferente prestării oricărui serviciu public, contravaloarea permiselor de conducere, plăţile pentru autorizaţiile de circulaţie provizorie, pentru certificatul de înmatriculare, taxele pentru emiterea pașapoartelor. Într-o singură zi, pentru o singură instituție au fost 2.800 de plăți (permise auto/certificate/autorizaţii), ceea ce demonstrează încrederea românilor în acest sistem. De altfel, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se remarcă o creștere cu 80% a numărului de tranzacţii și cu peste 165% a valorii sumelor plătite prin ghișeul.ro. Numărul instituțiilor care se vor înrola în ghișeul.ro este în creștere.
Guvernul PNL a asigurat legislația de urgență pentru digitalizare în timpul pandemiei și a obligat practic instituțiile să-și digitalizeze actul administrativ și să aibă respect pentru timpul cetățenilor. Astfel, toate documentele oficiale cu semnătură electronică au primit forța juridică a înscrisurilor autentice. De asemenea, instituțiile au fost obligate să primească de la cetățeni și firme documentele cu semnătură electronică și să pună la dispoziție portaluri proprii în acest sens, ori, cel puțin, să primească oficial documentele prin poșta electronică.
„ANAF a accelerat procesul de informatizare pentru a crește gradul de colectare prin conformare voluntară. Digitalizarea a contribuit la creșterea veniturilor la buget înregistrată începând cu august 2020 și la creșterea cu 3,4% a obligațiilor fiscale declarate în august-octombrie 2020.”, spune Bogdan Huțucă.
Măsuri de digitalizare luate de ANAF sunt multe, de la deblocarea unui proiect uitat în sertare: conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale și implementarea sistemului informatic SAF-T (Standard Audit File for Tax), până la posibilitatea persoanelor juridice de a avea acces la platforma Ghișeul.ro pentru facilitarea îndeplinirii obligațiilor de plată ale contribuabililor. S-au introdus noi documente pe baza cărora contribuabilii persoane fizice să se poată identifica electronic în SPV și implementarea identificării vizuale online, pentru înregistrarea în SPV. S-a asigurat, de la distanță, serviciul de asistență a contribuabililor și dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel național. În plus, s-a simplificat fișa pe plătitor și operaționalizarea transferului electronic al actelor administrativ fiscale emise de către organele de inspecție fiscală în evidența pe plătitor. În fine, s-a implementat și sistemului informatic NOES și s-a realizat sistemul informatic pentru poprirea și ridicarea popririi asupra conturilor bancare prin mijloace electronice.
Digitalizarea a ajuns și în Ministerul Muncii, pentru a nu mai pune românii pe drumuri. „Un singur drum pentru serviciile MMPS” - măsură cerută instituțiilor din subordinea/coordonarea ministerului în luna iunie 2020 - a fost momentul în care poșta electronică a devenit principalul mijloc de comunicare cu cetățenii, aceștia putând să trimită solicitarea și documentele necesare prin e-mail, urmând să se prezinte o singură dată la sediul instituției (Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială) pentru a ridica decizia/înscrisul așteptat.
