Fostul premier Ilie Bolojan a lansat, vineri seară, la Digi24, un nou atac la adresa Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), susținând că a blocat, în ultima ședință a Guvernului pe care l-a condus, o cheltuială de aproape 200.000 de euro pentru activități de protocol în țările arabe. Bolojan a prezentat inițiativa ca pe o încercare de a obține o funcție internațională pentru o persoană din conducerea ANCOM, însă documentele oficiale ale instituției indică un obiectiv diferit: susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), organizație specializată a ONU.
Mai mult, proiectul despre care Bolojan afirmă că a apărut pe masa Guvernului fără să fi fost anunțat fusese publicat în consultare publică încă din 29 septembrie 2026, cu aproape trei săptămâni înainte de ultima ședință a Executivului său.
Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îl acuzase deja pe Bolojan, într-o postare din 18 octombrie, de blocarea unui obiectiv strategic al României, explicând atât scopul deplasării în Qatar, cât și importanța unui nou mandat în Consiliul UIT.
Bolojan: ANCOM voia să „spargă” aproape 200.000 de euro
Fostul premier a relatat episodul după ce a fost întrebat despre eventualele schimbări intervenite în instituțiile publice după plecarea sa de la conducerea Guvernului.
„Nu știam de această intenție, dar v-aș da un exemplu. La ultima ședință de Guvern, fără să fiu anunțat, a apărut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care stabilea cheltuielile de protocol pe care ANCOM le va face. În fapt, ANCOM se pregătea să spargă, ca să folosesc un semiargou, aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi24.
Acesta a susținut că titlul proiectului ascundea adevărata destinație a fondurilor și că a decis retragerea documentului după ce l-a verificat împreună cu un consilier.
„Nu m-a anunțat nimeni nimic. Când am văzut un titlu din ăsta care masca ceva, m-am uitat peste el, am dat unui consilier să se uite și, în condițiile în care am văzut asta, am scos-o de pe ordinea de zi. Pentru asta m-am trezit cu niște postări ale vicepreședintelui ANCOM, foarte deranjat de faptul că n-am dat drumul acestei cheltuieli”, a continuat fostul premier.
Bolojan a sugerat că actualul Executiv ar putea fi mai receptiv la solicitarea ANCOM, exprimându-și speranța că proiectul nu va fi aprobat.
„Probabil că noul Guvern, mai înțelegător, o va lua din nou în calcul. Sper să nu-i dea drumul. Dar se pot întâmpla astfel de situații”, a mai afirmat acesta.
Ce spun documentele oficiale: nu candida un șef ANCOM, ci România
Prezentarea făcută de Bolojan omite însă informații esențiale despre natura proiectului. Potrivit documentului publicat de ANCOM la 29 septembrie 2026, hotărârea de Guvern urmărea aprobarea unor normative de cheltuieli pentru susținerea candidaturii României la Consiliul UIT, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor programate în perioada 9-27 noiembrie 2026, la Doha, în Qatar.
Nici titlul proiectului, nici nota de fundamentare și nici articolele sale nu indică existența unei candidaturi personale a unui membru din conducerea ANCOM la o funcție de conducere a UIT.
Dimpotrivă, obiectivul declarat este obținerea unui nou mandat pentru statul român, care este membru al Consiliului UIT de opt mandate consecutive.
Candidatura fusese anunțată oficial încă din 6 noiembrie 2025, printr-o scrisoare comună transmisă Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor de ANCOM și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Potrivit notei de fundamentare, România concurează pentru unul dintre cele cinci locuri alocate regiunii C, alături de alte șapte state, printre care Cehia, Polonia, Bulgaria și Federația Rusă. Alegerea este decisă de statele membre UIT.
În aceste condiții, acuzația lui Bolojan privind promovarea unui interes personal nu este susținută de documentele oficiale consultate. De asemenea, faptul că proiectul a fost publicat încă din septembrie ridică întrebări cu privire la modul în care inițiativa a ajuns să fie prezentată de fostul premier drept o surpriză descoperită abia în ultima ședință de Guvern.
Cât voia să cheltuiască ANCOM: recepție pentru 1.000 de persoane, program artistic și cadouri
Documentele confirmă, în schimb, că proiectul presupunea cheltuieli de protocol importante. Anexa proiectului stabilește un plafon de 860.000 de lei, inclusiv TVA, pentru activitățile de promovare a candidaturii României.
Din această sumă, 685.000 de lei erau prevăzuți pentru organizarea unei recepții oficiale, cu următoarele componente: 155.000 de lei pentru închirierea și amenajarea spațiului, 300.000 de lei pentru o masă tradițională destinată unui număr de 1.000 de invitați, 200.000 de lei pentru un program cultural-artistic românesc și 30.000 de lei pentru transportul participanților.
Alte 155.000 de lei erau prevăzute pentru materiale promoționale și cadouri, iar 20.000 de lei pentru servicii de curierat și transport de materiale.
Separat, nota de fundamentare menționează un efort financiar suplimentar estimat la 117.000 de lei, rezultat din derogarea privind plafoanele de cazare ale delegației, cheltuielile totale estimate pentru această componentă fiind de 234.000 de lei.
Finanțarea urma să fie asigurată din bugetul ANCOM, instituție autonomă, finanțată integral din venituri proprii.
Pavel Popescu: Bolojan a blocat un obiectiv strategic al României
Conflictul dintre Ilie Bolojan și conducerea ANCOM devenise public cu cinci zile înaintea interviului de la Digi24.
La 18 octombrie, Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM și fost deputat PNL, a publicat pe Facebook un mesaj dur la adresa lui Bolojan, dar și a foștilor miniștri Radu Miruță și Oana Țoiu.
Popescu a explicat că ANCOM pregătise o campanie de susținere diplomatică a României pentru alegerile din Consiliul UIT, instituție în care se negociază decizii importante pentru comunicații, tehnologia spațială și dezvoltarea inteligenței artificiale.
El a precizat că statele candidate desfășoară activități de lobby diplomatic în funcție de bugetele aprobate și că proiectul de hotărâre fusese pregătit tocmai pentru acest obiectiv.
Potrivit lui Popescu, documentul primise toate avizele favorabile necesare din partea ministerelor, dar a fost retras în ultimul moment de pe ordinea de zi a ședinței conduse de Bolojan.
Vicepreședintele ANCOM a apreciat că instituția se bucură de un prestigiu internațional ridicat în cadrul reuniunilor UIT și că activitatea reprezentanților săi aduce României avantaje concrete în negocierile cu partenerii strategici.
Popescu a susținut că Bolojan și miniștrii USR au manifestat ostilitate față de instituțiile care produc rezultate, iar blocarea proiectului ar fi reprezentat o folosire abuzivă a puterii guvernamentale în detrimentul unui obiectiv al statului român.
Mesajul său s-a încheiat cu o formulă directă la adresa fostului premier: „Rușine, domnule Prim-Ministru!”
Criticile formulate atunci de Pavel Popescu au fost însoțite și de acuzații la adresa miniștrilor Miruță și Țoiu, pe care i-a considerat responsabili de blocarea unor proiecte strategice și de deteriorarea poziției internaționale a României.
De ce contează candidatura României la UIT
Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor este agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite pentru tehnologiile digitale, comunicațiile și radiocomunicațiile internaționale.
Organizația reunește 194 de state membre și are atribuții esențiale în coordonarea frecvențelor radio, a orbitelor sateliților, elaborarea standardelor de telecomunicații și dezvoltarea conectivității la nivel mondial.
Consiliul UIT are 48 de state membre și coordonează activitatea organizației între conferințele plenipotențiarilor, participând la deciziile privind strategiile, programele de lucru și bugetele.
România ocupă neîntrerupt un loc în acest Consiliu de opt mandate, iar pentru perioada 2027–2030 urmărește obținerea celui de-al nouălea mandat consecutiv.
În plus, România a organizat Conferința Plenipotențiarilor UIT în 2022, la București, și a exercitat președinția Consiliului în 2025.
ANCOM a desfășurat deja acțiuni diplomatice pentru promovarea noii candidaturi. Într-un comunicat din 30 aprilie 2026, instituția anunța întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai SUA, Franței, Chinei, Emiratelor Arabe Unite și Arabiei Saudite, având ca obiectiv obținerea sprijinului pentru România.
Astfel, inițiativa pentru care Bolojan a refuzat aprobarea cheltuielilor nu reprezenta un demers apărut în ultimele zile ale mandatului său, ci făcea parte dintr-o campanie instituțională începută cu aproape un an înainte.
