BOMBĂ de la Parchetul General: Augustin Lazăr i-a scris lui Klaus Iohannis să sesizeze CCR

Diferenţele de salarizare între judecători şi procurori sunt neconstituţionale, se arată într-o scrisoare transmisă joi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Augustin Lazăr, preşedintelui României, preşedintelui Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie şi Avocatului Poporului, în vederea sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În cursul zilei de astăzi, 8 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a transmis scrisori președintelui României, președintelui Înaltei Curte de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului, în vederea sesizării Curții Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

DOCUMENTUL poate fi consultat AICI

”Considerentele avute în vedere sunt prevederile constituționale cu privire la Ministerul Public, componentă a autorității judecătorești, precum și deciziile Curții Constituționale potrivit cărora procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi.

Citește și: A folosit ȘASE surori drept SCLAVE SEXUALE: Fetele i-au fost date chiar de către PĂRINȚII lor

De asemenea, prin deciziile anterioare, Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității de drepturi presupune reglementarea și aplicarea unui tratament juridic similar tuturor subiecților de drept aflați în situații juridice similare.

Pe cale de consecinţă nu poate fi acceptată crearea unei reglementări care să instituie statute financiare distincte celor două categorii profesionale, judecători şi procurori.

Având în vedere cele de mai sus, în scrisorile menționate se arată că diferenţele de salarizare între judecători şi procurori sunt neconstituţionale, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, Capitolul VI – Autoritatea Judecătorească art. 131 şi art. 132 din Constituţia României.”, e mesajul lui Augustin Lazăr.

Citește și: TOPLESS Alexandra Stan și-a arătat SÂNII pe plajă / FOTO HOT

Iată scrisoarea lui Augustin Lazăr pentru Klaus Iohannis:

”Domnului Klaus Werner Iohannis

Preşedintele României

Am onoarea de a vă supune, spre analiză, solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (PL-x nr.209/ 2017 Camera Deputaţilor), pentru următoarele:

Citește și: Ultima propunere a Facebook: Tehnologia care ne citește gândurile și le transformă în mesaje scrise

Potrivit art. 131 alin. 1 din Constituţia României, ,,În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.

Aşadar, Ministerul Public a fost instituit ca o componentă a autorităţii judecătoreşti, aşa cum constant a statuat şi Curtea Constituţională în deciziile sale:

Citește și: Spitalul care oferă tatuaje gratuite supraviețuitoarelor cancerului de sân

Decizia nr. 866 din 28.10.2006 potrivit căreia: ,,Ministerul Public a fost instituit, prin art. 131 şi 132 din Constituţia României, ca o magistratură componentă a autorităţii judecătoreşti, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi, prevăzut expres în art. 133 şi 134 din Legea fundamentală”.

Decizia nr. 873/2010 în care Curtea reţine: „Conceptul ,,independenţei judecătorilor” nu se referă exclusiv la judecător, ci acoperă sistemul judiciar în întregime” şi se reflectă în lipsa imixtiunii celorlalte puteri în activitatea de judecată, procedura de numire şi promovare în funcţie a magistraţilor, condiţii de muncă şi scheme de personal, remunerare proporţională cu natura activităţii, repartizare imparţială a dosarelor. Acest principiu implică o serie de garanţii cum ar fi: statutul magistraţilor (condiţii de acces, procedură de numire, garanţii solide care să asigure transparenţa procedurilor de numire, stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garanţii financiare, independenţă administrativă).

Citește și: SCANDAL în Biserica Ortodoxă, la mănăstirea unde mai multe măicuțe au rămas însărcinate: Un călugăr a lăsat GRAVIDĂ o credincioasă / VIDEO

De asemenea, prin Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, se stabilesc aceleaşi incompatibilităţi şi interdicţii pentru toţi magistraţii, indiferent că sunt judecători sau procurori, acelaşi tip de formare şi evoluţie profesională, acelaşi for gestionează cariera magistraţilor, le apără şi garantează reputaţia profesională şi independenţa (Consiliul Superior al Magistraturii).

Pe de altă parte, atât Constituţia României în art. 16, cât şi Codul muncii în art. 5 şi art. 154 alin. 3 (Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare) interzic discriminarea directă şi indirectă şi prevăd că la stabilirea şi acordarea salariilor este interzisă orice discriminare. Pe cale de consecinţă nu poate fi acceptată crearea unei reglementări care să instituie statute financiare distincte celor două categorii profesionale, judecători şi procurori.

Citește și: Decizia INCREDIBILĂ luată de călugărul care a lăsat GRAVIDĂ o enoriașă

De altfel, salarizarea unitară a magistraţilor, judecători şi procurori, aparţine tradiţiei sistemului judiciar. O salarizare nediferenţiată între judecători şi procurori este, în fapt, o aliniere la legislaţia mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identic pentru cele două categorii profesionale (Franţa, Belgia, Luxembourg, Italia, Germania, Spania, Monaco, Portugalia, Austria, Muntenegru, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Serbia).

În acest sens, şi o serie de instrumente internaţionale dintre care amintim doar Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte, prevăd dispoziţii referitoare la interzicerea discriminării.

Citește și: Biblia în versuri, o lucrare unică în țară, va putea ajunge la românii de pretutindeni

Reiterăm de asemenea şi faptul că legea salarizării nu răspunde cerinţelor de calitate, previzibilitate şi aplicabilitate, necesare unui astfel de act normativ, aspecte semnalate de altfel, de Ministerul Public prin observaţiile şi propunerile formulate şi transmise pentru a fi avute în vedere la dezbaterile ocazionate de adoptarea legii.

Pentru considerentele de mai sus, apreciem că diferenţele de salarizare între judecători şi procurori sunt neconstituţionale, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, Capitolul VI – Autoritatea Judecătorească art. 131 şi art. 132 din Constituţia României.

Citește și: STUDIU 40% dintre cei care navighează pe internet nu utilizează mijloace de apărare împotriva virusurilor

Cu deosebită consideraţie,

PROCUROR GENERAL

Augustin Lazăr”, se arată în scrisoarea de la PÎCCJ.