Premium
Dintre cele şase persoane care au primit pedepse cu închisoarea sâmbătă, la sfârşitul unui răsunător proces de corupţie de la Vatican, niciuna nu va sta, probabil, prea curând după gratii - unii, poate, niciodată -, potrivit unor experţi în drept şi securitate citaţi de Reuters.
Mai multe persoane, printre care cardinalul Angelo Becciu, cel mai înalt oficial al Bisericii Catolice care a fost judecat vreodată în faţa unei instanţe penale de la Vatican, şi finanţatorul italian Raffaele Mincione care trăieşte la Londra, şi-au anunţat intenţia de a face apel.
Se aşteaptă ca lor să li se alăture şi alţii. Toţi inculpaţii au negat acuzaţiile care le-au fost aduse.Un nou proces nu ar începe, probabil, înainte de sfârşitul anului viitor şi va dura cel puţin încă un an. Nu se aşteaptă ca instanţa să publice raportul pe larg, care să explice raţionamentul din spatele deciziilor luate, mai devreme de luna aprilie, au declarat experţi juridici consultaţi de Reuters.În mod normal, celor care aşteaptă rezultatul apelului în cazurile de la Vatican, ale cărui proceduri de încarcerare le reflectă îndeaproape pe cele din Italia, li se permite să rămână liberi, cu excepţia situaţiei în care au comis crime violente sau prezintă risc de fugă.
Dintre aceştia, Becciu este singurul cetăţean al Vaticanului. El locuieşte într-un apartament din micul oraş-stat, pe care papa Francisc i-a permis să-l păstreze după ce Becciu a fost concediat brusc în 2020, sub acuzaţia de nepotism. Cardinalul a negat la acea vreme acuzaţiile. Înainte de a fi concediat de papa Francisc, cardinalul Becciu era unul dintre cei mai puternici oameni de la Vatican. El a fost secretar adjunct de stat în perioada 2011 - 2018 şi ulterior a condus departamentul Vaticanului care studia potenţialii candidaţi la sanctificare. Papa l-a deposedat deja pe Becciu de dreptul de a intra în conclavul responsabil cu alegerea următorului papă după moartea sau demisia actualului suveran pontif.
În calitate de monarh suprem, papa Francisc l-ar putea ierta pe Becciu pentru infracţiunile financiare de care este acuzat şi i-ar putea aplica alte pedepse simbolice, cum ar fi să-i ordone să părăsească Vaticanul şi să se întoarcă în Sardinia natală, potrivit unui expert citat de Reuters. În 2012, regretatul papă Benedict şi-a graţiat majordomul, Paolo Gabriele, care fusese condamnat la 18 luni de închisoare pentru scurgere de documente clasificate.
Gabriele a stat circa trei luni în sediul poliţiei din Vatican, care are aproximativ patru încăperi folosite pe post de celule. Acestea sunt prevăzute cu bare la ferestre şi uşi din oţel armat.
În afară de Gabriele şi de alte câteva cazuri, celulele sunt de obicei folosite pentru a-i găzdui pentru scurt timp pe cei reţinuţi pentru comiterea unor infracţiuni minore, cum ar fi furt din buzunare sau vandalism, pe teritoriul Vaticanului, inclusiv în Piaţa Sf. Petru. Aceştia sunt predaţi poliţiei italiene şi, dacă sunt cetăţeni străini, sunt de obicei sunt expulzaţi.
Un preot italian a fost ţinut în una dintre celule în timp ce aştepta un proces pentru acuzaţii de pornografie, în 2018. Jozef Wesolowski, fost arhiepiscop şi ambasador papal în Republica Dominicană, a fost reţinut în aşteptarea procesului său pentru acuzaţii de oferire de bani pentru întreţinerea de relaţii sexuale cu minori şi posesie de pornografie infantilă. El a murit înainte ca procesul a înceapă.
Unele dintre politicile Vaticanului cu privire la persoanele reţinute sunt reglementate de Pactele Laterane din 1929, încheiate între Italia şi Sfântul Scaun, prin care Vaticanul a fost recunoscut drept oraş-stat suveran. În baza acestui pact, persoanele condamnate la Vatican pot fi trimise în închisorile italiene pentru a-şi ispăşi pedeapsa şi, de obicei, nu se întâmplă invers.
Întrucât Vaticanul este o monarhie suverană, este nevoie de un demers complicat, cu mandate internaţionale de arestare şi extrădare, chiar şi în ceea ce priveşte eventualele arestări în Italia. Acest lucru nu a funcţionat întotdeauna în favoarea Vaticanului. În 2021, Cecilia Marogna, care se numără printre inculpaţii condamnaţi sâmbătă de instanţa Vaticanului, a fost arestată de poliţia italiană la Milano, în baza unui mandat internaţional emis de procurorii Vaticanului.
Ea a fost eliberată după aproximativ două săptămâni şi nu a participat niciodată la niciuna dintre cele 86 de sesiuni ale procesului. Gianluigi Torzi, un finanţator din Londra care a fost condamnat la rândul său sâmbătă, a intrat în Vatican în 2020 pentru a discuta cu procurorii. El a fost arestat şi reţinut timp de aproximativ zece zile. Nici Torzi nu a participat la niciuna dintre sesiunile procesului. În 2021, un tribunal din Londra a revocat un ordin dat anterior care îngheţase fondurile lui Torzi în capitala britanică, precizând că procurorii Vaticanului au făcut interpretări greşite "îngrozitoare" în ceea ce priveşte cererea sa iniţială.
Un tribunal de la Vatican l-a condamnat sâmbătă pe cardinalul italian Angelo Becciu pentru mai multe capete de acuzare de deturnare de fonduri, acesta primind o pedeapsă de cinci ani şi şase luni de închisoare.
Zece inculpaţi s-au confruntat cu diferite capete de acuzare, printre care delapidare, abuz de funcţie şi spălare de bani. Cu toţii au negat acuzaţiile.
Preşedintele Curţii, Giuseppe Pignatone, a avut nevoie de 25 de minute pentru a citi toate verdictele şi sentinţele, notează Reuters.
Procesul a durat doi ani şi jumătate şi s-a desfăşurat în 86 de şedinţe de judecată.
