Premium
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat, vineri seară, că nu există o soluţie militară la conflictul din Afganistan, pledând pentru continuarea eforturilor diplomatice internaţionale de stabilizare a ţării, în contextul ofensivei insurgenţilor talibani.
"Cred că trebuie să fim realişti în privinţa capacităţii Marii Britanii sau a altor puteri de a impune o soluţie militară, o soluţie bazată pe confruntări militare în Afganistan", a declarat Boris Johnson, potrivit BBC News, după o reuniune guvernamentală specială pe tema conflictului din Afganistan.
"În mod evident, situaţia este foarte dificilă, dar cred că Marea Britanie trebuie să fie extrem de mândră de ceea ce a realizat în Afganistan în ultimii 20 de ani. Nu cred că a fost în zadar. Dacă privim înapoi la ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, au fost eforturi masive de a aborda o problemă specială de care toată lumea îşi va aduce aminte după atacurile din 11 septembrie 2001. Şi am avut succes. Într-o mare măsură, ameninţarea generată de reţeaua Al-Qaida pe străzile capitalei noastre, în Marea Britanie şi în întreg spaţiul occidental s-a redus foarte mult", a argumentat Boris Johnson, potrivit Sky News.
Referindu-se la decizia de retragere a trupelor occidentale, premierul britanic a precizat: "Cred că este decizia corectă, eforturile au meritat, iar acum nu trebuie să întoarcem spatele Afganistanului".
Boris Johnson a anunţat că cei mai mulţi cetăţeni britanici vor fi evacuaţi din Afganistan "în următoarele zile", inclusiv din rândul personalului diplomatic.
Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a criticat decizia fostei Administraţii Donald Trump de retragere a trupelor SUA din Afganistan. "Când au luat Statele Unite decizia, în calitatea de naţiune principală, noi toţi am fost nevoiţi să ne retragem, în contextul configurării trupelor. Însă în perioada acordului semnat de Donald Trump cu talibanii, eu am simţit că această abordare era o greşeală. Noi toţi, întreaga comunitate internaţională, probabil suportăm consecinţele deciziei", a afirmat Benn Wallace. Ministrul britanic al Apărării a avertizat că decizia Administraţiei Donald Trump riscă să transforme Afganistanul într-o bază a terorismului internaţional. "Nu este momentul corect, nici decizia corectă, deoarece reţeaua Al-Qaida probabil va reveni", a subliniat Ben Wallace. În contextul amplificării conflictului din Afganistan, Marea Britanie va retrimite 600 de militari în Kabul, pentru operaţiuni de repatriere a cetăţenilor britanici.
Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că va continua să susţină "cât se poate de mult" Administraţia de la Kabul şi serviciile de securitate afgane. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru găsirea unei soluţii politice la conflict şi i-a avertizat pe liderii insurgenţilor talibani că vor fi izolaţi pe plan internaţional dacă vor prelua puterea cu forţa.
Statele Unite au decis vineri retrimiterea a 3.000 de militari în Afganistan, pentru a facilita evacuarea cetăţenilor americani, inclusiv a celor mai mulţi membri ai personalului diplomatic. "Este vorba de o pregătire prudentă. Vrem să ne asigurăm că avem capabilităţi suficiente pentru orice situaţie de urgenţă", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Sute de militari americani au ajuns deja, vineri seară, în Kabul.
Situaţia de securitate din Afganistan s-a agravat în ultimele zile. Combatanţii talibani au ocupat 18 dintre cele 34 de capitale provinciale, inclusiv oraşele Kandahar şi Herat, al doilea, respectiv al treilea ca mărime din Afganistan. Talibanii au intensificat atacurile şi asupra capitalei ţării, Kabul.
Preşedintele afgan, Ashraf Ghani, a denunţat decizia Statelor Unite de a retrage "brusc" trupele din Afganistan, explicând că aceasta este principala cauză a deteriorării situaţiei în materie de securitate. "Situaţia actuală este cauzată de hotărârea luată în mod brusc" de Statele Unite privind retragerea trupelor din Afganistan, a afirmat preşedintele Ashraf Ghani. De altfel, Ashraf Ghani a acuzat Statele Unite că au impulsionat "distrugerea" Afganistanului prin "legitimarea" insurgenţilor talibani, cu care Washingtonul a negociat direct şi a semnat în 2020 un acord de pace.
Administraţia de la Kabul a propus, în cadrul negocierilor care se derulează în Qatar, împărţirea puterii cu Mişcarea talibanilor, în schimbul încetării confruntărilor militare în Afganistan, au declarat surse guvernamentale afgane.
