Brazilia și experiența de a jongla cu președinții și vicepreședinții

Preşedinţii brazilieni Fernando Henrique Cardoso (1994-2002) şi Luiz Inacio Lula da Silva (2003-2010) şi-au dus mandatele fără probleme până la capăt, trecând sub uitare că patru dintre predecesorii lor i-au lăsat locul vicepreşedintelui în istoria recentă a ţării, comentează AFP. 

Aceste episoade au fost rememorate odată cu lupta pentru putere dintre Dilma Rousseff şi vicepreşedintele său, Michel Temer, care pregăteşte un nou cabinet aşteptând ca aceasta să fie îndepărtată de la putere miercuri de către Senat. 

Doi vicepreşedinţi au ajuns la putere înainte de lovitura de stat militară din 1964, când cei doi membri ai perechii executive erau aleşi separat, şi nu după modelul american - colistieri - ca în prezent. 

În 1954, când Getulio Vargas s-a sinucis la Palacio do Catete, la Rio de Janeiro - capitala Braziliei la acea dată -, el a fost înlocuit de adjunctul său, Cafe Filho, nevoit să se retragă în anul următor din motive de sănătate. 

În 1961, vicepreşedintele Janio Quadros se afla în China când a fost luat prin surprindere de demisia preşedintelui Joao Goulart. 

În 1985, când militarii au abandonat puterea după 21 de ani dictatură, ei au organizat alegeri indirecte în urma cărora Tancredo Neves a ajuns preşedinte, iar Jose Sarney vicepreşedinte. 

Tancredo Neves nu a ajuns niciodată să se instaleze la Palacio do Planalto, la Brasilia: în ajunul învestiturii, a trebuit să fie internat în spital din cauza unei hemoragii intestinale. Nu a mai părăsit spitalul, unde a decedat după 40 de zile. Iar Jose Sarney i-a preluat funcţia. 

În 1992, vicepreşedintele Itamar Franco l-a înlocuit pe preşedintele Fernando Collor, îndepărtat de la putere prin deschiderea unei proceduri de demitere pentru corupţie. Fernando Collor a demisionat trei luni mai târziu, când Senatul se pregătea să îl declare vinovat. 

Controversata procedură de demitere a preşedintei Dilma Rousseff pentru cosmetizarea conturilor publice a fost aprobată pe 17 aprilie cu o majoritate zdrobitoare de peste două treimi dintre deputaţi (367 din totalul de 513). 

Senatorii urmau să se pronunţe miercuri cu majoritate simplă asupra suspendării mandatului preşedintei de stânga pentru o perioadă de maxim 180 de zile, cu scopul de a o supune unui proces oficial de demitere.

Rezultatul votului este dincolo de orice îndoială, peste 50 de senatori din totalul de 81 susţinând deschiderea procesului. 

La final, votul a două treimi dintre senatori (54 din 81) va fi necesar pentru a o demite pe Dilma Rousseff, în caz contrar ea urmând să îşi reia prerogativele.AGERPRES