Bucureștiul nu a fost construit pentru atâtea mașini. Dar a fost lăsat să se transforme, zi după zi, într-un labirint de carosabil, trotuare blocate și soluții de moment. Peste 1,5 milioane de autoturisme înmatriculate doar în Capitală și alte sute de mii care intră zilnic din Ilfov și celelalte județe fac din București unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa. Problema nu este doar traficul ci și lipsa locurilor unde aceste mașini pot fi parcate.
Cartierele vechi au fost desenate pentru un oraș al anilor ’70, cu un număr de mașini de zeci ori mai mic. Astăzi, locatarii parchează pe trotuare, pe spații verzi, în intersecții, la marginea trecerilor de pietoni. Parcarea a devenit, în București, un joc al improvizațiilor. În loc de planificare, avem „locuri de cartier” disputate, marcaje șterse și reguli aplicate arbitrar.
Bucureștiul, orașul care nu mai are loc pentru mașini
Inițiativa privată lipsește
Deși cererea e uriașă, inițiativele private pentru construirea de parcări fie ele subterane sau supraterane sunt aproape inexistente.
Motivul? Legislația e greoaie, costurile cu terenul sunt uriașe, iar amortizarea unei investiții durează 15–20 de ani. În plus, reglementările urbanistice se modifică frecvent, ceea ce descurajează investitorii. Primăriile nu oferă stimulente, scutiri de taxe sau parteneriate public-private funcționale.
Rezultatul e paradoxal: nici statul nu construiește, nici mediul privat nu e lăsat s-o facă.
Reticența față de parcările supraterane
Chiar și acolo unde există soluții, ele întâmpină opoziție.
Proiectele de parcări supraterane, absolut necesare în multe cartiere, sunt blocate adesea de locatari. Argumentele sunt previzibile: „ne ia din spațiul verde”, „umbresc blocul”, „ne strică vederea”. Între timp, același „spațiu verde” e sufocat de mașini parcate între copaci.
O dovadă că se și poate
Bucureștiul, orașul care nu mai are loc pentru mașini
În București, există, totuși, o excepție notabilă. Parcarea subterană de la Decebal este primul proiect de acest fel construit sub un bulevard din țară. Amplasată într-o zonă cu trafic intens, parcarea s-a umplut din primele zile.
Astăzi este plină aproape permanent, semn clar că investiția a răspuns unei nevoi reale, nu doar unui calcul electoral. Este un exemplu care ar trebui multiplicat în toate zonele aglomerate: Unirii, Victoriei, Dorobanți, Romană, Floreasca și multe alte zone.
Parcarea de la Decebal arată un lucru destul de simplu și anume că acolo unde există voință, lucrurile se mișcă. Bucureștiul nu duce lipsă de idei, ci de consistență în aplicarea lor.
Comentează