Bucureștiul este unul dintre cele mai aglomerate orașe europene, dar în ultimii ani administrațiile locale au început să implementeze soluții moderne pentru fluidizarea traficului și reducerea timpului petrecut în mașină. De la semafoare inteligente, la benzi unice pentru transportul în comun și investiții masive în infrastructura rutieră, Capitala începe să se apropie de conceptul de „smart city” aplicat în domeniul mobilității.
Fiecare sector din București are propriul ritm și propria viziune atunci când vine vorba de trafic și infrastructură. În Sectorul 1, schimbările se văd mai ales pe marile bulevarde centrale, unde semafoarele inteligente și benzile pentru biciclete încearcă să aducă un aer european unei zone altfel sufocate de mașini. Sectorul 2 poartă încă amprenta nodului complicat din zona Obor, unde lucrările de reconfigurare a arterelor și modernizarea pasajelor devin soluții pentru o zonă care pulsează zi de zi ca o inimă urbană.
În Sectorul 3, mobilitatea urbană a căpătat în ultimii ani o nouă dimensiune. Pasajele ridicate peste intersecții complicate (pasajele Pallady și pasajul Soarelui) au devenit repere ale unui trafic mai fluent, în timp ce rețeaua de drumuri s-a extins cu peste 50 de kilometri, aducând cartierele mai aproape unele de altele.
Podurile construite peste Dâmbovița (N. Teclu și Priporului) nu sunt doar simple lucrări de infrastructură, ci adevărate punți care unesc zone ale orașului și redau oamenilor timpul pierdut altădată în ambuteiaje. Străzi noi, unele transformate în bulevarde moderne precum Iuliu Hațieganu și Drumul între Tarlale și soluții pentru parcări completează această transformare.
Astăzi, locuitorii Sectorului 3 pot vorbi despre o infrastructură adaptată ritmului unui oraș european, unde fiecare investiție se traduce prin mai puțin stres în trafic și mai multă conectivitate între oameni și locuri.
În sud, Sectorul 4 a accelerat transformarea. Pasajul Piața Sudului și cel de la Europa Unită au schimbat fundamental mobilitatea zonei, iar bulevardele lărgite și parcările supraetajate au adus un ritm mai fluid într-un cartier care până nu demult părea blocat la fiecare intersecție.
Sectorul 5 încearcă să recupereze decalajele. Străzile din Rahova și Ferentari, mult timp uitate, intră treptat într-un proces de modernizare. Acolo unde odinioară noroiul și gropile erau parte din viața de zi cu zi, apar acum drumuri noi și soluții de conectare cu restul orașului.
În vest, Sectorul 6 se pregătește să devină poarta de legătură cu autostrada și centura. Pasajul Ciurel, prelungirile către A1 și planurile pentru fluidizarea traficului dinspre cartierele mari fac din acest sector un punct strategic al mobilității Capitalei.
Comentează