Premium
În timp ce starea de sănătate proprie și a familiei reprezintă principala sursă de îngrijorare a românilor (după cum arată un sondaj INSCOP publicat la sfârșitul lunii septembrie), cu 8 puncte procentuale peste creșterea prețurilor, factorii de decizie dezbat în aceste zile bugetul alocat sănătății pentru 2024, o propunere de buget care nu reflectă în acest moment nevoile reale ale pacienților români.
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în anul 2021, conform profilului de țară al României pentru anul 2023, publicat recent de Comisia Europeană.
Cu o valoare de 1.663 EUR, cheltuielile totale pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost mai mici decât jumătate din media UE în 2021. Cheltuielile curente pentru sănătate au reprezentat 6,5% din PIB-ul României, din care aproape 80% din surse publice, se arată în raport. Cu o mică creștere față de raportul anterior, la 75,3 ani, speranța de viață a românilor rămâne la coada clasamentului european, o speranță de viață mai scăzută având doar bulgarii și letonii.
Din analiza efectuată asupra proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024 precum și din experiența dobândită în anii anteriori, mai ales în anul 2023 care a fost afectat de multiple disfuncționalități de finanțare a medicamentelor și serviciilor medicale, rezultă că acesta nu reflectă nevoile reale ale sistemului de sănătate, cu consecințe negative asupra sistemului, dar și asupra pacienților din România.
“Lipsa investițiilor în sănătate generează pierderi economice semnificative pentru populație și pentru economia națională. Finanțarea adecvată a sistemului de sănătate nu este doar o cheltuială, ci o investiție în sănătatea și viitorul societății cu un beneficiu de 2 dolari, până la 4 dolari câștigați pentru fiecare dolar investit în sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociației Române e Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În opinia ARPIM, bugetul alocat sănătății este mai mult decât un instrument de prezentare a veniturilor și cheltuielilor, acesta este fundamentul strategic pentru asigurarea sustenabilității sistemului de sănătate, stabilind obiectivele cheie de finanțare și constituind angajamentul autorităților publice de a finanța politicile și strategiile de sănătate asumate în documentele programatice la nivel național și european, cu efect final pozitiv asupra accesului la serviciile de sănătate și indicatorii stării de sănătate din România.
Observațiile ARPIM
- Timpul alocat procesului de transparență decizională nu a permis un proces consultativ și participativ, conform legislației în vigoare, în acord cu Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în 2013. Implicarea părților interesate în construirea propunerilor de buget este un element fundamental în definitivarea acestuia, bugetul alocat sănătății trebuind să fie aliniat realităților și nevoilor actuale și viitoare ale sistemului de sănătate din România și a pacienților români.
- Chiar dacă sănătatea este declarată ca domeniu-cheie pentru dezvoltarea societății de către autoritățile publice, în realitate, prin proiectul de buget pentru anul 2024, cheltuielile în sistemul de sănătate sunt subestimate, astfel încât să corespundă veniturilor, care sunt limitate de valoarea redusă a subvențiilor de echilibrare programate, nereflectând prioritizarea acestui domeniu esențial printr-o finanțare adecvată.
- Mai mult, din calculele efectuate de ARPIM, finanțarea sănătății din surse publice este estimată la 4,5% din PIB, nemodificată față de execuția previzionată a anului 2023. În termeni absoluți, sistemul de sănătate din România este finanțat deficitar și necesită măsuri suplimentare pentru creșterea finanțării actuale și viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale sistemului de sănătate si ale pacienților.
- În aceste condiții, ARPIM consideră că finanțarea inadecvată și subdimensionată a sectorului sănătății va pune la risc îndeplinirea priorităților strategice pe termen mediu și a principiilor enunțate de Ministerul Sănătății prin documentul de sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2024 și în perspectiva anilor 2025-2027.
