Premium
Prevederile din Ordonanţa de Urgenţă privind utilizarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturii electronice calificate în domeniul relaţiilor de muncă, adoptată în şedinţa de guvern de miercuri, sunt de natură să încurajeze birocraţia, nu să o micşoreze, a afirmat Radu Burnete, director executiv Concordia.
scoasă de câţiva ani si respectiv marca temporară (documentele semnate olograf, inclusiv CIM, nu includ ora semnării)", susţine directorul executiv Concordia, într-un comunicat remis joi AGERPRES.
În opinia reprezentanţilor Concordia, noile prevederi "se constituie într-o birocraţie inutilă, cu costuri suplimentare, care nu va duce la digitalizare, ci la digi-birocraţie."
"Susţinem poziţia Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii din România, membră a Concordia", precizează reprezentanţii organizaţiei în comunicat.
Potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS) Ordonanţa de Urgenţă aprobată este neclară cu privire la includerea obligativităţii, în situaţia semnării electronice a contractului de muncă, a sigiliului electronic calificat ca necesitate distinctă pentru validarea documentului electronic.
"Solicitarea a trei elemente constitutive (semnătura, marca temporală şi sigiliu) pentru recunoaşterea unui document electronic ca fiind original îngreunează substanţial procesul de semnare electronic, solicitând un grad de securizare mult peste necesităţile pieţei şi reglementărilor Europene în cazul documentelor electronice", susţin reprezentanţii ANIS.
Mai mult decât atât, potrivit ANIS, OUG-ul prevede la punctul 1.2 necesitatea folosirii semnăturii calificate şi sigiliului electronic calificat pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relaţiilor de muncă rezultate la încheierea şi pe parcursul executării acestuia. Astfel, aici sunt incluse cereri de concediu, sau alte notificări, "deşi în trecut reprezentanţii cu atribuţii de control al statului recunoşteau semnătura electronică în toate formele sale, inclusiv semnătura electronică simplă, bazându-se pe legiferarea Europeană."
Totodată, automatizarea proceselor de HR poate suferi considerabil dacă instrumente digitale care satisfăceau nivelul de încredere electronic necesar (inclusiv marca temporală) companiilor mari nu vor mai putea fi utilizate, fiind nevoie de un sigiliu electronic aplicat separat acestora.
Potrivit ANIS, dobândirea sigiliului este un proces lung şi greu, costurile asociate cumpărării acestui element fiind substanţiale. Adăugând această cerinţă în plus faţă de semnătura electronică calificată, precum şi a mărcii temporale, devine prohibitiv pentru marea majoritate a companiilor din România, cu precădere a companiilor mici şi mijlocii.
"Adoptarea OUG-ului sub această formă, respectiv introducerea necesităţii sigiliului fără consultarea în prealabil a mediului de afaceri şi fără publicarea pe site-ul Gov.ro a actelor din şedinţa de guvern în prealabil şedinţei creează o breşă în dialogul social, iar rezultatul nu poate fi decât vicierea politicilor publice şi deturnarea puterii de stat către interese private marginale", se mai spune în comunicat.
Reprezentanţii ANIS mai susţin că "deşi ştampila nu mai este o obligaţie de ani de zile, statul Român birocratizează mediul digital în detrimentul dezvoltării unui mediu de afaceri agil şi atrăgător pentru investiţii."
De asemenea, ANIS îşi exprimă disponibilitatea totală de a sprijini Guvernul României cu specialişti pentru formularea adecvată a măsurilor propuse şi pentru un dialog constructiv în tot parcursul elaborării politicilor publice cu privire la digitalizare.
