Premium
Dumitru Buzatu, președintele suspendat al Consiliului Județean Vaslui, cere strămutarea judecării măsurilor și excepțiilor dispuse de judecătorul de cameră preliminară, în dosarul în care a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită. Prin cererea redactată de avocatul Cristian Winzer se cere strămutarea de la Tribunalul Vaslui la Tribunalul Iași.
Principalele argumente din cererea de strămutare prezentată de Dumitru Buzatu se bazează pe suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor Tribunalului Vaslui este afectată. Această suspiciune este motivată de mediatizarea excesivă a cazului, care a generat o percepție publică defavorabilă și presiune asupra instanței. Buzatu argumentează că această situație compromite dreptul la un proces echitabil, justificând necesitatea strămutării judecării cauzei la Tribunalul Iași, pentru a asigura condiții de imparțialitate și obiectivitate în soluționarea dosarului.
ARGUMENTELE LUI DUMITRU BUZATU
Campania mediatică a DNA
Documentul subliniază faptul că toți judecătorii din cadrul Tribunalul Vaslui implicați în proceduri judiciare care au vizat dosarul penal al lui Buzatu, au avut în vedere, la soluționarea cauzelor cu care au fost învestiți, în mod determinant, atât impactul public generat de săvârșirea pretinsei fapte penale în exercitarea atribuțiilor specifice de președinte al Consiliului Județean Vaslui, cât și opinia publică, presupunea și reacțiile acesteia, rezultate din mediatizarea excesivă și vădit defavorabilă a cauzei.
„În presa locală (mai mult chiar decât în cea națională) a fost lansată, cu intenție directă, calificată prin scop, o campanie brutală de promovare a judecăților de valoare fără bază factuală, în scopul direct și imediat al supunerii mele disprețului public – prin prezentarea subsemnatului ca fiind VINOVAT la nivel de certitudine de săvârșirea faptei pentru care s-a dispus suspectarea/ acuzarea / trimiterea în judecată, pretins comisă în exercitarea funcției de om politic cu o influență notorie în comunitatea locală, respectiv președinte al Consiliului Județean Vaslui (deși prioritară, în această etapă procesuală, este chiar PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE, de care trebuie să mă bucur, potrivit LEGII, până la momentul la care o instanță de judecată va stabili, pe baza probatoriului administrat în cauză, în scopul aflării adevărului, DACĂ acuzațiile Ministerului Public sunt temeinice și fundamentate și dacă se impune/ NU se impune sancționarea mea, corelativ faptei și vinovăției), informațiile publice fiind INTERPRETATE/ DENATURATE/ AMPLIFICATE și promovate în mod repetat și insistent, tocmai pentru a menține o atenție deosebită asupra subsemnatului și a cauzei și pentru a genera o reală PRESIUNE PUBLICĂ asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui, în vederea CONDAMNĂRII subsemnatului (indiferent și independent de normele/ principiile/ valorile de drept care trebuie să stea la baza cercetării judecătorești și a soluționării unei cauze penale)”, se arată în cerere.
Enumerând articolele de presă „extrem de virulente” în care a fost prezentat ca un veritabil pericol pentru ordinea publică, Dumitru Buzatu denunță o încălcare a prezumției de nevinovăție.
„Reacțiile publice / percepția opiniei publice și atenția deosebită acordată cauzei/ mediatizarea excesivă a cauzei (atât la nivel național, cât mai ales la nivel local) au generat și generează o REALĂ PRESIUNE asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui, concretizată nefiresc asupra modului în care aceștia ”privesc” și soluționează cauzele care le sunt repartizate (indiferent de obiectul cauzei/procedurii), fiind confirmat dincolo de orice altă posibilă interpretare rezonabilă că reacțiile publice și percepția opiniei publice au fost insuflate în mod direct și judecătorilor acestei instanțe, care au ajuns să soluționeze cauzele care mă vizează DOAR LA PRESIUNEA OPINIEI PUBLICE și doar ÎN SENSUL pretins cerut de opinia publică (DEFAVORABIL subsemnatului!) – prin afectarea gravă și iremediabilă a însuși actului de judecată (trebuind a se observa că toți judecătorii se raportează determinant și la calitatea subsemnatului de președinte de consiliu județean și la ”funcțiile publice și politice” pe care le-am deținut și exercitat înainte de a dobândi vreo calitate procesuală în Dosarul penal nr. 19/P/2023, fiind absolut evident că, în contextul acestei mediatizări excesive a cauzei, funcțiile publice și politice sunt folosite tocmai în sensul și scopul alterării/ influențării opiniei publice, a cărei percepție negativă, odată insuflată judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui în forma influenței și a presiunii, să compromită iremediabil însăși capacitatea acestora de a înfăptui actul de Justiție în mod imparțial)”, se mai argumentează în cerere.
Documentul arată în continuare că judecătorii care au soluționat până acum cererile în dosar și au menținut măsura arestului preventiv au invocat tocmai perceția opiniei publice. Însă justiția se înfăptuiește în numele legii, nu în numele opiniei publice, nu de teama declanșării unor pretinse reacții ale opiniei publice, se mai argumentează în cerere. De asemenea, judecătorii trebuie să fie independenți și să se supună numai legii, iar nicidecum opiniei publice și nivelului de mediatizare a unei cauze.
Dumitru Buzatu susține că percepția opiniei publice a ajuns să fie insuflată în mod direct și judecătorilor, aceștia soluționând cauzele la presiunea opiniei publice, „cu consecința clară și directă a afectării grave și iremediabile a însuși actului de judecată”, lucru care este de natură a se răsfrânge, în mod vădit negativ, asupra credibilității procedurilor judiciare în ansamblul lor și a imparțialității judecătorilor de la nivelul Tribunalului Vaslui. Buzatu își exprimă convingerea că actul de Justiție este profund părtinitor la nivelul acestei instanțe.
Instanța preia copy-paste argumentele procurorilor
Dumitru Buzatu argumentează că judecătorii care au soluționat măsurile preventive din dosarul său au preluat integral mai multe formulări din referatul DNA, motivând în termeni vagi și lacunar.
Un argument îl reprezintă și faptul că o încheiere a Tribunalului Vaslui a fost tehnoredactată direct pe draftul Referatului DNA, acesta din urmă fiind pus la dispoziția judecătorului de drepturi și libertăți pe un suport optic. Se prezintă în context un tabel comparativ cu fraze identice din cele două documente.
Un al judecător este acuzat că a admis cererile DNA deși în mod clar nu a avut timp să parcurgă întregul probatoriu la care face trimitere.
„Conduita vădit LIPSITĂ DE IMPARȚIALITATE a domnului judecător OANĂ rezulta inclusiv din simpla inserare în cuprinsul încheierii a unor mențiuni cu profund caracter NEREAL (prin care se încearca a se crea atât APARENȚA analizării directe și personale de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Vaslui a actelor și lucrărilor dosarului, cât și APARENȚA înțelegerii directe și personale de către acesta inclusiv a naturii și sensurilor discuțiilor/convorbirilor telefonice, deși timpul avut la dispoziție NU permitea, în mod rațional și obiectiv, și audierea discuțiilor/ convorbirilor/ interceptărilor stocate pe suport optic – trimiterea la aceste mijloace de probă fiind făcută, în mod evident, în mod FORMAL și DOAR prin raportare la ”filtrul” oferit de Referatul D.N.A. nr. 19/P/2023 din data de 10 noiembrie 2023 și la ”perspectiva” pe care acuzarea însăși o oferă acestor convorbiri/mijloace de probă și DOAR în vederea conturării ideii de certă vinovăție a subsemnatului – transformând astfel, în mod nepermis (cum semnala și Curtea de Apel Iași prin încheierea nr. 251/2023), încheierea prin care soluționează propunerea de prelungire a arestului preventiv într-o veritabilă hotărâre prin care se soluționează fondul acuzației penale)”, se mai arată în document.
Presiuni asupra martorilor
Cererea accentuează și comportamentul neadecvat al procurorului de caz, care a interpretat subiectiv și denaturat declarațiile martorilor pentru a influența percepția asupra lui Dumitru Buzatu. Acesta critică modul în care procurorul a prezentat cazul, susținând că a creat o imagine falsă despre riscul de fugă al inculpatului și despre influențarea martorilor, în timp ce realitatea probelor contrazice aceste acuzații.
Mai departe, se contestă validitatea argumentelor procurorului, considerându-se că acestea sunt menite să inducă în eroare judecătorii și să creeze presiuni asupra martorilor. Se evidențiază că, în realitate, martorii nu au manifestat temere față de inculpat sau presiuni din partea acestuia, contrar acuzațiilor procurorului. Acest aspect subliniază diferența majoră între realitatea obiectivă a mijloacelor de probă și narativul prezentat de acuzare, punând în discuție credibilitatea întregului proces judiciar.
Textul argumentează despre modul în care percepția publică negativă și presiunile asupra justiției sunt influențate de acțiunile procurorului, care, prin declarații nereale și interpretări subiective, creează o imagine distorsionată despre inculpat. Se critică faptul că procurorul nu a participat direct la audieri, delegând această responsabilitate, dar și-a exprimat opinii ca și cum ar fi avut o percepție directă asupra temerilor martorilor, fapt ce subminează credibilitatea procesului judiciar.
Se evidențiază o preocupare majoră privind modul în care procurorul a minimizat sau ignorat probele care nu susțin acuzațiile, acordând o importanță disproporționată declarațiilor unui martor denunțător, în detrimentul celorlalte probe și martori. Acest lucru sugerează o încercare deliberată de a influența rezultatul procesului prin prezentarea selectivă și interpretarea tendențioasă a probelor.
În final, se contestă integritatea procesului de urmărire penală, indicându-se că martorul denunțător a fost folosit strategic pentru a construi un caz împotriva inculpatului, în timp ce alte dovezi și martori au fost neglijați sau discreditati. Acest mod de acțiune al procuraturii este văzut ca o încercare de a manipula procesul judiciar, generând presiuni asupra martorilor și judecătorilor pentru a susține acuzațiile, indiferent de realitatea probelor.
„Se impune a se avea în vedere că procurorul de caz (manifestând un vădit SUBIECTIVISM CONȘTIENT NEFIRESC și exercitându-și funcția cu evidentă rea-credință), TRADUCE și interpretează prin DENATURARE (și DOAR în defavoarea subsemnatului) ORICE cuvânt/ sintagmă / discuție, încercând să ”explice” natura și sensurilor ”pretins reale” ale acestor cuvinte / sintagme / discuții, respectiv să ”explice” ce anume aș fi dorit subsemnatul ”să transmit”, ”să dau de înțeles” prin ”atitudinea” mea ”de implicare totală” (apreciată de către procuror a fi chiar ”duplicitară” sau chiar ”de impulsivitate, care se manifestă sub forma unei presiuni sufocante asupra funcționarilor”), deși aș fi fost ”foarte vag” în conversații sau aș fi avut conversații ”codate”, care ar fi fost ”adevăratele intenții”, respectiv de ce anume ”m-am convins”, sau ce anume am ”conștientizat” eu sau în ce moment ”par entuziasmat”, în special în contextul unor discuții cu martorul denunțător/ colaborator cu identitate reală SAVIN Emil - aceasta deși rolul organelor judiciare NU este acela de a face exerciții de imaginație (care, în esență, nu reprezintă decât simple SUPOZIȚII!) și de a PUNE PRESIUNE pe judecători (prin oferirea propriilor ”traduceri”) ci de a stabili FAPTE de o manieră suficient de certă, astfel încât să fundamenteze real o eventuală soluție de sesizare a instanței de judecată”, mai argumentează Dumitru Buzatu.
Cererea mai subliniază preocupările legate de influențarea negativă a opiniei publice și presiunile exercitate asupra procesului judiciar, având la bază acuzațiile de intenție de fugă în Ecuador. Se evidențiază temerile cu privire la imparțialitatea actului de justiție, având în vedere legăturile procurorului cu instanța competentă și acuzațiile de părtinire. Se menționează și o îngrijorare specifică privind refuzul accesului la probe esențiale, ceea ce contribuie la sentimentul de nedreptate și la convingerea că procesul penal este influențat negativ de către procurori și opinia publică.
Toți judecătorii de la Tribunalul Vaslui sunt direct interesați de condamnare
„În raport de argumentele expuse supra, se observă lesne că există cel puțin o suspiciune rezonabilă că IMPARȚIALITATEA judecătorilor de la nivelul Tribunalului Vaslui (indiferent de compunerea completului de judecată) a fost și este PROFUND și IREMEDIABIL AFECTATĂ, fiind manifestat de către judecătorii acestei instanțe un SUBIECTIVISM CONȘTIENT (pe care orice persoană rezonabilă, având informațiile expuse de subsemnatul prin intermediul prezentei, l-ar percepe în mod direct și evident), aceștia fiind vădit PĂRTINITORI și DIRECT INTERESAȚI (pentru a ”scăpa” de presiunea publică) în condamnarea subsemnatului (prin acceptarea și preluarea pretinsei percepții a opiniei publice și soluționarea cauzei LA PRESIUNEA PUBLICĂ și doar ÎN SENSUL pretins cerut de opinia publică, ÎN NUMELE opiniei publice și PENTRU opinia publică, iar NU în numele LEGII – presiune generată, cu intenție directă, calificată prin scop, de către D.N.A. – S.T. Iași!).
Cele prezentate pun în evidență MULTIPLE ELEMENTE pentru a conchide că este absolut rezonabilă suspiciunea subsemnatului în sensul afectării profunde și iremediabile a imparțialității judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui, TEMEREA mea fiind justificată în mod obiectiv chiar de comportamentul acestora: NU este vorba, astfel cum se poate observa, despre o acțiune singurală sau despre un act izolat, ci de o CONDUITĂ PROCESUALĂ MANIFESTATĂ CONCERTAT, care mi-a generat NEÎNCREDERE TOTALĂ în obiectivitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui și în speranța unui proces echitabil la nivelul acestei instanțe judecătorești”, concluzionează Dumitru Buzatu în cererea de strămutare.
DOSARUL DNA ÎN CARE BUZATU A FOST TRIMIS ÎN JUDECATĂ
Pe 15 decembrie 2023, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a preşedintelui Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, arestat preventiv în luna septembrie pentru luare de mită, în urma unui flagrant. Expertul Radu Judele, cercetat în acelaşi dosar şi aflat în arest la domiciliu pentru luare de mită şi trafic de influenţă, a fost, de asemenea, trimis în judecată.
Potrivit DNA, în anul 2019, în contextul derulării unui proiect finanţat din fonduri europene, între Consiliul Judeţean Vaslui şi o societate comercială a fost încheiat un contract de achiziţie publică ce avea ca obiect reabilitarea şi modernizarea unor drumuri din judeţul Vaslui.
„'În cursul anului 2021, în condiţiile în care lucrările erau finalizate în proporţie de 80%, între reprezentantul societăţii comerciale respective, martor în cauză, şi inculpatul Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, ar fi apărut neînţelegeri referitoare la plata facturilor de aproximativ 3.000.000 euro şi implicit la cuantumul mitei care trebuia remisă acestuia din urmă. În acest context, Consiliul Judeţean Vaslui a încheiat un contract cu o societate comercială al cărei obiect de activitate este realizarea de activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică, administrată de inculpatul, expert, pentru a efectua o expertiză tehnică a lucrărilor executate'”, arată DNA.
După întocmirea raportului de expertiză, în perioadele 27 - 29.06.2022 şi 07.02.2023 - 26.04.2023, expertul ar fi pretins de la omul de afaceri suma de 714.000 de lei în scopul formulării unor concluzii contrare propriei expertize efectuate în baza contractului încheiat cu Consiliul Judeţean Vaslui şi implicit de "a favoriza" societatea martorului, în sensul de a i se achita în totalitate facturile în valoare de aproximativ 3.000.000 euro, care i se cuveneau ca urmare a executării întocmai a lucrărilor conform caietului de sarcini.
De asemenea, pentru suma de bani pretinsă, expertul i-ar mai fi promis omului de afaceri că va interveni pe lângă factorii decidenţi din cadrul Consiliului Judeţean Vaslui şi că-i va determina pe aceştia să achite facturile emise de societatea omului de afaceri pentru lucrările executate.
În context, expertul a primit în datele de 02.03.2023 şi 27.04.2023 suma totală de 714.000 de lei.
„'După remiterea sumei de mai sus, inculpatul ar fi înaintat Consiliului Judeţean Vaslui documentaţia tehnică privind adaptarea concluziilor expertizei tehnice pentru lucrările efectuate de către societatea martorului care a fost primită şi acceptată de către factorii decidenţi din cadrul instituţiei publice, printre care şi inculpatul Buzatu Dumitru. În contextul menţionat, în perioada 08.05 - 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru, în calitatea preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, ar fi pretins, indirect, de la acelaşi om de afaceri sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea de circa 3.000.000 euro menţionată mai sus ce reprezenta contravaloarea lucrărilor executate de firma omului de afaceri'”, precizează procurorii DNA.
La data de 22 septembrie, Dumitru Buzatu ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
În cauză, pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune, s-a dispus instituirea de măsuri asigurătorii asupra a 20 bunuri imobile (apartamente, case, construcţii, terenuri) ce aparţin celor doi inculpaţi.
De asemenea, s-a mai dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor sume de bani, ridicate de la Buzatu cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare.
