România este raiul iazurilor piscicole, cel puţin pe hârtie, dar în realitate este raiul craterelor, în condiţiile în care dintre cele 1.200 de avize de gospodărire a apelor, doar puţin de 10% au fost realizate în ultimii zece ani, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, potrivit Agerpres.
"România, practic, astăzi este raiul pe hârtie, cel puţin al iazurilor piscicole. În realitate, însă, România este mai degrabă raiul craterelor. Ce avem noi în ultimii 10 ani de zile? Sunt 1.200 de avize de gospodărire a apelor care au fost date pentru amenajări de iazuri piscicole. Mai puţin de 10% dintre aceste iazuri piscicole care au fost avizate există efectiv în teren, deci aproape 102 astfel de obiective au fost realizate în ultimii zece ani. Dacă este să ne uităm la cine a obţinut aceste avize de gospodărire a apelor cu scopul de a face iazuri piscicole, vedem că sunt constructori, de cele mai multe ori firme constructoare care se ocupă de construcţii, care sunt interesate să-şi desfăşoare această activitate de iaz piscicol exact în apropierea terenurilor unde au loc şi investiţiile în infrastructură. De la bun început ar trebui să spunem faptul că există un interes legitim al constructorilor de a obţine aceste agregate minerale, pietrişul practic, ca să poată să fie folosit în construcţii. Este legitim să obţină astfel de materiale, altfel nu pot realiza aceste lucrări, dar în acelaşi timp, în momentul în care 1.200 de iazuri sunt create pe hârtie, dar în practică ajung să fie realizate doar 10%. Asta înseamnă că de acolo au fost luate agregatele minerale, dar la final nu s-a ajuns să se realizeze efectiv şi punerea în siguranţă şi măsurile de mediu care ar fi trebuit să fie implementate", a explicat Buzoianu.
Potrivit şefei de la Mediu, asemenea exploatări ajung să fie, de cele mai multe ori, cratere abandonate, exploatări abandonate şi "sunt un pericol inclusiv pentru destabilizarea solului, pentru regimul hidro-geologic, inclusiv afectează pânza freatică".
"Am avut zone în care comunităţile s-au trezit că nu mai aveau apă în fântâni din cauza acestor exploatări şi de balastiere, dar şi de iazuri piscicole în apropierea acestor infrastructuri. Au existat cazuri în care au fost afectate aceste lucrări de iazurile piscicole care s-au desfăşurat mult prea excesiv în zona respectivă. Atenţie, noi în ultimii 10 ani vorbim oficial de 230 de milioane mc de agregate extrase prin iazuri piscicole, dar în realitate la controalele care au fost realizate de către autorităţile de mediu în zonele respective, a reieşit foarte clar că, de fapt, această cantitate era mult peste. Deci, se exploata cu depăşirea perimetrelor care erau date pentru avizele respective (...) În practică, au fost date amenzi pentru astfel de cazuri", a susţinut ministra de resort.
Buzoianu a adăugat că, pe viitor, sunt avute în plan aplicarea unor măsuri mai drastice în privinţa nerespectării legislaţiei din domeniu.
"Ce urmează să facem mai departe, pentru că am descoperit această practică care de fapt era o practică paravan... Vor trebui să fie făcute nişte condiţii mult mai stricte. În primul rând vrem să modificăm legislaţia ca să nu se mai poată prelungi ani de zile, cum se întâmplă astăzi. Gaterele acestea să poată să aibă autorizaţii şi peste zece ani de zile. Avem sute de autorizaţii care au fost date chiar din 2015 începând şi până în momentul de faţă. În continuare sunt folosite pentru exploatarea balastului fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, aşa cum s-a luat autorizaţia cu zece ani în urmă. Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizaţii. De asemenea, vom avea o reglementare mult mai restrictivă pe garanţia care trebuie să fie dată. Această garanţie este dată la început pentru a putea să fie apoi pus în aplicare un plan, care să readucă terenul respectiv la situaţia anterioară. Trebuie să ne uităm un pic şi la reglementarea costului diferit care există pentru o balastieră normală şi un iaz piscicol. Costurile pe metru cub sunt undeva la de trei-patru ori mai mici decât costurile pentru o balastieră clasică. Ceea ce înseamnă că automat devine, bineînţeles, mai tentant să meargă respectivii constructori doar pe zona de iazuri piscicole", a afirmat Diana Buzoianu.
Conform datelor prezentate de către ministra Mediului, un procent semnificativ, mult peste 60-70% din agregatele minerale care sunt, astăzi, exploatate provin din iazuri piscicole, nu din balastierele clasice.
"Dacă nu sunt puse în aplicare aceste măsuri în anii pe care îi vom stabili, limitaţi prin legislaţie, iniţial am propus doi ani, dar vedem dacă este nevoie de un termen poate un pic mai mare, ne uităm şi la măsuri mult mai serioase, contravenţionale şi în cazurile în care este pusă în pericol o comunitate. Inclusiv măsuri pe zona penală şi în orice caz la interdicţia ca pe viitor, acolo unde au fost date avize pentru iazuri piscicole, şi astăzi există doar gropi, să nu se mai poată da către aceleaşi firme şi aceiaşi administratori avize pentru alte gropi", a spus Buzoianu.
Ministerul Mediului intensifică controalele la cei care exploatează agregate minerale din albiile cursurilor de apă
În luna decembrie a anului trecut, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) anunţa, într-un comunicat de presă, că au fost intensificate controalele la societăţile comerciale care exploatează agregate minerale din albiile cursurilor de apă.
Astfel, în perioada ianuarie - octombrie 2025, în urma celor 1.067 de controale realizate cumulat, au fost aplicate 96 de amenzi, în valoare totală de 4,9 milioane lei, şi au fost formulate opt sesizări penale. În schimb, doar în luna noiembrie din anul anterior au fost aplicate 92 de amenzi, cu o valoare totală de peste 4,4 milioane lei, şi au fost înaintate nouă sesizări către organele de cercetare penală.
În paralel cu intensificarea controalelor în teren, Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) a accelerat dezvoltarea aplicaţiei informatice "Radarul Balastierelor", un instrument esenţial pentru monitorizarea şi controlul exploatărilor de agregate minerale din albiile cursurilor de apă. Deşi proiectul a fost iniţiat cu mai mult timp în urmă, implementarea sa a fost tergiversată, fără rezultate concrete. În ultimele luni, procesul a fost reluat şi intensificat, iar în prezent se lucrează la ultimele elemente tehnice necesare pentru ca aplicaţia să devină funcţională, oferind autorităţilor un instrument modern de centralizare a datelor, trasabilitate şi control real.
Comentează