Ca urmare a falimentelor bancare, țările pot intra într-o nouă spirală a datoriilor

Potrivit cercetătorului principal la Universitatea Națională a Serviciului Public din Ungaria, valul de falimente bancare care a început la sfârşitul săptămânii, în Statele Unite, poate afecta și evoluţia inflaţiei, activitatea de creditare și politica monetară a băncilor centrale.

"Am încredere că actuala situaţie nu va escalada, astfel încât provocările sistemului financiar pot fi ținute sub control”, a declarat pentru InfoRádio Gergely Tóth, care a amintit că şi în 2008 a izbucnit o criză care a afectat sistemul financiar. Prima reacție este incertitudinea și neîncrederea reciprocă, astfel încât sistemul intermediar financiar nu își poate îndeplini funcția. Băncile nu acordă împrumuturi sau își reduc semnificativ activitatea de creditare. Din acest motiv, se  emit mult mai puține credite, investițiile pot scădea major, iar numărul tranzacțiilor pe piața imobiliară poate scădea semnificativ. Astfel, chiar si preturile imobiliarelor pot intra intr-un declin serios. Dacă investițiile sunt îngreunate din cauza lipsei de finanțare, aceasta se revarsă pe piața muncii şi poate creşte șomajul, relateaza Infostart.hu preluat de Rador.

Gergely Tóth a subliniat: Politica monetară se confruntă acum cu o inflație ridicată nemaivăzută de decenii. Criza din 2008 a justificat o politică monetară opusă, resepctiv reducerea ratei dobânzii. "Ceea ce a fost vizibil și din 2010, iar timp de zece ani dobânzile au fost practic la nivel zero. Această perioadă se mai numește și perioada banilor gratuiţi". Aşadar, dobânzile mici ar putea stimula creditarea, însă aceasta ridică problema inflaţiei, care va creşte sau se va diminua. Dacă ar scădea semnificativ şi consumul ca efect al crizei, atunci o astfel de criză financiară ar putea avea chiar un efect pozitiv asupra inflației.

Potrivit lui Gergely Tóth, statele ar putea fi din nou supuse unei poveri grele, în condiţiile în care pandemia cu noul coronavirus și războiul au împovărat semnificativ bugetele unor state, care au înregistrat  un deficit bugetar important, au fost nevoite să lanseze o mulțime de programe de salvare, să acorde subvenții pentru sprijinirea familiei și pentru protecția populaţiei faţă de costurile mari la utilități. Acest lucru a dus la un nivel ridicat al datoriei publice. Procesul ar putea continua, care şi aşa este la un nivel critic în multe ţări. Nu este exclus ca ţările să intre într-o nouă spirală a datoriilor şi să se confrunte cu provocări de politică economică.

Efectele crizei financiare

Potrivit semnalelor Băncii Naţionale a Ungariei, nivelul inflaţiei se poate aplatiza în primăvară, poate rămâne ridicat în mod durabil și poate începe o scădere lentă în comparație cu vârful din ianuarie, ceea ce era deja vizibil şi în datele din februarie privind inflația din Ungaria.

Gergely Tóth consideră că printre efecte se numără şi efectul cursului de schimb, "ceea ce este destul de vizibil în Ungaria". Înainte de izbucnirea falimentului bancar, forintul era sub 375 față de euro, iar în perioada de sărbătoare (15 Martie - n.red.) a urcat la 400, așa că a înregistrat o depreciere de 25 de forinți, ceea ce este "foarte drastic". Acest lucru poate influența prețurile combustibililor și prețurile produselor importate. Prin urmare, prin cursul de schimb al forintului acesta poate avea, într-adevăr, un efect negativ asupra inflației.Un alt efect imediat este creșterea costurilor de finanțare. Potrivit lui Gergely Tóth, în cazul unei escalade a unei astfel de crize financiare, investitorii încearcă să îşi salveze capitalul lor din acele regiuni și țări care sunt riscante. Dacă investitorii încep să retragă banii, iar finanțarea datoriei de stat se confruntă cu perturbări bruște, un astfel de efect de propagare ar putea provoca un faliment național.