Când s-au întâlnit în nordul Serbiei în noiembrie anul trecut, președintele sârb Aleksandar Vučić și prim-ministrul ungar Viktor Orbán nu ar fi putut bănui că amândoi vor fi îndepărtați de la putere în mai puțin de un an, scrie bbc.com.
Amândoi au fost înlăturați de mișcări populare, Viktor Orbán a căzut primul, în aprilie, învins de partidul Tisza al lui Péter Magyar. Apoi, duminica trecută, o mișcare studențească înființată cu mai puțin de doi ani în urmă a câștigat alegerile parlamentare din Serbia cu o majoritate zdrobitoare.
Partidul Tisza din Ungaria și Lista Studenților din Serbia par foarte diferite – Tisza se bazează pe personalitatea și energia liderului său, în timp ce studenții din Serbia insistă că nu au o conducere.
Tehnologia, arma secretă a tinerilor: cum au fost securizate secțiile de votare
Totuși, prezența masivă la vot – 79% în Ungaria și 69% în Serbia – a fost determinată de tinerii pasionați de tehnologie din ambele țări. Aceștia au folosit instrumente de inteligență artificială pentru a analiza datele, a identifica amenințările la adresa votului și a mobiliza zeci de mii de observatori electorali pentru a preveni intimidarea și frauda electorală din partea partidelor aflate la guvernare.
Mobilizarea alegătorilor și rolul observatorilor electorali au jucat un rol important în victoria opoziției în ambele țări.
Weekendul trecut, grupul de acțiune civică DE din Ungaria a trimis 70 de observatori electorali în Serbia, pentru a colabora cu reprezentanții mișcării studențești, vizitând secțiile de votare din provincia Vojvodina, situată în nordul Serbiei.
În timpul verii, chiar înainte de anunțarea alegerilor, aceștia au organizat ateliere pentru a împărtăși studenților sârbi experiența și metodele dobândite în cadrul alegerilor din Ungaria.
O tehnică esențială a fost identificarea în avans a circumscripțiilor electorale „infectate” – locuri în care numărul surprinzător de mare de voturi pentru partidul de la guvernare la alegerile anterioare sugera că s-au folosit tehnici de intimidare a alegătorilor sau de „vot în lanț”.
„În jurul orei 16:00, în ziua alegerilor, am observat grupuri de huligani mascați – susținători ai lui Vučić – adunându-se lângă secțiile de votare”, a declarat pentru BBC Péter Klemm, un activist studențesc din Subotica. „Așa că am trimis echipe mobile și am început să filmăm totul.”
Împreună cu observatorii „stacionari” deja prezenți la fața locului, cei 20–30 de voluntari de la fiecare secție de votare amenințată au acționat ca un puternic factor de descurajare, consideră el, și au împiedicat intimidarea sau frauda.
Prietenia dintre doi autocrați invincibili și noaptea apelului telefonic decisiv
Orbán în Ungaria, Vučić în Serbia, amândoi păreau invincibili. Amândoi erau lideri puternici, aflați la putere de 16 și, respectiv, 14 ani, care preluaseră controlul asupra instituțiilor statului și își construiseră imperii de afaceri care se întindeau pe teritoriul celor două țări.
Orbán a ales brânză, iar Vučić carne, când s-au așezat la un prânz rapid cu burek tradițional la o mică brutărie populară din centrul orașului Subotica, acum aproape un an.
Au continuat la o cramă locală, pentru a discuta despre petrol și alte afaceri – achiziția planificată de către Ungaria a rafinăriei de petrol Nis din Serbia. Cei doi lideri naționaliști au descoperit multe puncte comune, atât în afaceri, cât și în politică, printre care se numără prietenia lor cu Vladimir Putin din Rusia și cu președintele chinez Xi Jinping, precum și sprijinul lor ferm pentru Milorad Dodik, liderul separatist al sârbilor bosniaci.
O linie feroviară de mare viteză între Belgrad și Budapesta este construită cu finanțare și know-how chinezesc.
Paralelele dintre căderea de la putere a celor doi bărbați sunt extraordinare. Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea exact la ora 21:30 duminică seara, la fel cum a făcut-o Viktor Orbán pe 12 aprilie. Puțini observatori se așteptau ca vreunul dintre cei doi lideri să-și recunoască înfrângerea în mod pașnic.
Au existat speculații în această săptămână conform cărora Vučić ar fi vorbit de două ori cu Orbán duminică seara pentru a-i cere sfatul – o dată înainte de a-și recunoaște înfrângerea și încă o dată la ora 23:15. Și că Orbán l-ar fi convins pe aliatul său sârb să nu recurgă la forță.
Vučić neagă că ar fi vorbit cu Orbán înainte de a face anunțul, dar recunoaște conversația ulterioară. Viktor Orbán, contactat de BBC, a refuzat să comenteze.
Cu o oră înainte de închiderea urnelor în Serbia, grupuri de justițiari mascați și cu glugă au ocupat poziții în centrul Belgradului. În timpul votării, grupuri similare au fost fotografiate la multe secții de votare și blocate de observatorii electorali.
Similitudini uluitoare și spectrul investigațiilor penale pentru ambii lideri
Există o altă similitudine numerică ciudată. Lista Studenților va avea 140 de locuri în parlamentul sârb de 250 de locuri, același număr pe care l-a obținut partidul Tisza al lui Péter Magyar în parlamentul maghiar de 199 de locuri.
Magyar a fost singurul lider european care i-a sunat direct pe studenți pentru a-i felicita în acea seară – și probabil singurul care le avea numărul de telefon.
„Este întotdeauna bine să auzi că povestea partidului Tisza ar putea constitui o sursă de inspirație pentru alte națiuni”, a declarat prim-ministrul maghiar pentru BBC.
„Rezultatul alegerilor din Ungaria ne-a arătat clar că ceea ce facem aici este corect”, a afirmat liderul Listei Studenților, Ilija Srdanović, în ajunul votului.
Srdanović a fost unul dintre cei cu care Péter Magyar a vorbit în acea duminică seară.
Orbán, în vârstă de 63 de ani, și Vučić, în vârstă de 56 de ani, ar putea fi acum amândoi urmăriți penal pentru corupție și abuz de putere.
Aparatul judiciar din ambele țări este similar. Serviciul special de urmărire penală al Serbiei pentru crima organizată, JTOK, și noii procurori speciali din Ungaria, cunoscuți sub numele de NVVH, au competențe similare. Aceștia s-ar putea dovedi utili unul pentru celălalt.
Companii maghiare apropiate de Orbán au fost, de asemenea, implicate în proiectul de construcție a gării din Novi Sad. Prăbușirea acoperișului gării, pe 1 noiembrie 2024 – atribuită atât corupției, cât și neglijenței – a provocat moartea a 16 persoane și a servit drept catalizator pentru mișcarea studențească sârbă.
„În Europa exista percepția că, cu cât regimurile lui Orbán și Vučić rămâneau mai mult timp la putere, cu atât deveneau mai puternice”, a declarat pentru BBC Áron Timar, fondatorul grupului de acțiune civică DE din Ungaria.
„De fapt, ele s-au slăbit. Iar odată ce societatea și-a găsit vocea și s-a ridicat, nu a mai existat nicio cale de a o opri.”
