be, citată de AGERPRES.
Ei şi-au desfăşurat studiul pe voluntari cu vîrste între 22 şi 33 de ani, care au fost examinaţi după ce au băut cafea, cafea fără cofeină sau nici una dintre ele. Cafeina creşte uşor, dar evident, debitul sanguin în vasele de sînge foarte mici, exercitînd o acţiune favorabilă asupra pereţilor lor interni. Efectul ţine ceva mai mult de o oră.
Microcirculaţia joacă un rol esenţial: reţeaua de mici vase sanguine alimentează ţesuturile şi organele cu oxigen şi nutrienţi şi evacuează deşeurile metabolice. Prin urmare, dacă microcirculaţia este perturbată, poate fi afectată funcţionarea organismului şi invers, cînd este performantă, întregul organism se comportă mai bine. Acest element se adaugă la concluziile multor altor studii care au pus în evidenţă avantajele consumului rezonabil de cafea în ceea ce priveşte scăderea riscului de insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral (AVC) şi boli coronariene. Autorii studiului explică acest impact asupra microcirculaţiei sanguine prin acţiunea anti-inflamatoare a cafeinei, arătînd că doza indicată este două-patru ceşti pe zi.