Călin Georgescu este așteptat joi, 30 octombrie, în fața judecătorilor de la Tribunalul București, unde se va decide dacă măsura controlului judiciar va fi menținută sau ridicată. Potrivit Realitatea PLUS, care a intrat în posesia deciziei magistraților de la Judecătoria Sectorului 1, judecătorul care a dispus prelungirea măsurii preventive cu încă 60 de zile nu a adus argumente noi. Conform motivării, magistrații îl descriu pe Călin Georgescu drept „un pericol social”.
„Persoana aflată în cauză, sub aceste acuzații, se constată legalitatea și temeinicia prelungirii măsurii preventive de control judiciar pentru următoarele 60 de zile, având în vedere că persoana aflată în cauză, sub aceste acuzații reprezintă un pericol social”, se arată în motivarea instanței, citată de Realitatea Plus.
Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată de avocații lui Georgescu, care susțin că decizia este „abuzivă” și lipsită de temeiuri noi.
Georgescu, inculpat pentru șase infracțiuni grave
Judecătoria Sectorului 1 a decis pe 1 septembrie menținerea măsurii controlului judiciar pentru Călin Georgescu, fost candidat la președinția României, judecat pentru mai multe infracțiuni grave. Printre acestea se află infracțiunea de complicitate la tentativa de acțiuni împotriva ordinii constituționale și promovarea ideologiilor fasciste și legionare. Georgescu a calificat decizia instanței drept „un abuz total împotriva legii” și a contestat obligația de a se prezenta săptămânal la poliție.
Călin Georgescu este sub control judiciar din 26 februarie 2025, după ce a fost inculpat pentru șase infracțiuni, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cea mai gravă acuzație este cea de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă continuată, după ce inițial fusese cercetat pentru instigare.
Procurorii susțin că Georgescu ar fi plănuit destabilizarea României cu sprijinul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, mercenar și fost politician din Mediaș, după ce Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care Georgescu s-a clasat pe primul loc.
Alte acuzații includ:
Promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, crime contra umanității și crime de război, prin elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.
Promovarea publică a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată, prin declarații, interviuri și postări online din ultimii cinci ani.
Comunicarea de informații false și fals în declarații, legate de finanțarea campaniei electorale și declarațiile de avere.
Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
Procurorii afirmă că Georgescu a promovat, printre altele, mobilizarea națiunii pentru „regenerare” prin mijloace violente, necesitatea unui lider autoritar, ultranaționalismul populist și glorificarea excesivă a trecutului istoric, prezentând România ca victimă a „inamicilor externi”.
47 de percheziții și arme descoperite în anchetă
Ancheta care îl vizează pe Călin Georgescu a început pe 26 februarie 2025, când politicianul a fost ridicat din trafic și audiat timp de cinci ore.
În aceeași zi, au avut loc 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, la adresele apropiaților săi, inclusiv Horațiu Potra și Eugen Sechila, precum și la sedii de firme.
La locuința lui Horațiu Potra, procurorii au găsit arme deținute ilegal și sume mari de bani în dolari, ascunse într-un seif sub podea. Potra și-a asumat nerespectarea regimului armelor.
Pe 4 august, Parchetul General a modificat încadrarea juridică a faptelor lui Georgescu, trecând de la instigare la complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false în formă continuată.
În dosar sunt cercetați și alți 18 inculpați, pentru infracțiuni precum nerespectarea regimului armelor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică.
Dintre aceștia, trei au fost inițial arestați preventiv, 11 plasați în arest la domiciliu, iar patru sub control judiciar. Pe 21 august, măsura arestului preventiv pentru cei trei a fost înlocuită cu controlul judiciar, din cauza expirării perioadei maxime de șase luni permise în urmărirea penală.
Comentează