Premium
În anul 2008 în România începea prima campanie națională de vaccinare a minorelor împotriva infecției cu transmitere sexuală HPV. În același an, în Europa, 61.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 28.000 de femei pierd lupta cu boala. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, 99% din cazurile diagnosticate cu cancer de col uterin au ca sursă infecția cu HPV.
În 2020, conform International Agency for Research on Cancer, cancerul de col uterin a reprezentat 7,5% din numărul total de cancere depistate, adică al treilea ca incidență în România. Pe de altă parte, o mare problemă a acestei boli ține și de faptul că infecția HPV se dezvoltă într-o varietate foarte mare de tulpini, peste 120. Unele dintre ele pot fi ținute sub control și chiar vindecate, însă unele sunt destul de rezistente la tratamente și vaccinuri. Cele mai afectate țări din Europa din cauza acestei infecții și a cancerelor în care poate să evolueze, sunt România, Bulgaria și țările Baltice. În toate aceste state campaniile publice de vaccinare împotriva HPV au eșuat, iar femeile au avut de suferit în mod direct, pe termen lung. La sfârșitul zilei, există și o realitate economică: o doză de vaccin costă în jur de 150 euro, iar pentru o imunizare completă, adulții trebuie să se vaccineze de 3 ori. Acest lucru a contribuit în mod direct și la evoluția negativă, pe termen lung, a efectelor nevaccinării în copilărie. În ultimi 10 ani, 17.000 de femei au murit în România din cauza cancerului de col uterin.
Statisticile Institutului Național de Sănătate Publică arată faptul că în România sunt diagnosticate peste 4.300 de cazuri noi anual și peste 1.900 decese cauzate de cancerul de col uterin. 7,5% dintre noile cazuri diagnosticate la nivel european provin din țara noastră, în timp ce avem o rată de mortalitate de aproape patru ori mai ridicată decât media UE (14,2 la 100.000 de femei).
Vaccinarea împotriva HPV a fost reluată în 2020
Din 2008 până în prezent au existat mai multe campanii de vaccinare împotriva HPV, toate sortite eșecului. „Reticența vine din lipsa informării, a educației în școli, a unor programe clar stabilite, dar mai ales, din absența unor modele pe care fetițele și tinerele să le urmeze. Medicul de familie are un rol esențial în informarea corectă a părinților și a copiilor. De asemenea, ginecologii pot recomanda, la rândul lor, vaccinarea copiilor, având mai multe date despre beneficiile vaccinării decât medicul de familie”, explică Dr. Mirela Vasile, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Royal Hospital.
HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală, iar 8 din 10 femei active sexual vor suferi de această problemă de sănătate într-un anumit moment al vieții. Situația în România este mai îngrijorătoare atunci când luăm în calcul faptul că nivelul de informare este scăzut. Mai exact, deși 86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin, doar jumătate dintre ele asociază această boală cu infecția HPV. Pe de altă parte și bărbații pot fi purtători și chiar pot dezvolta de pe urma infecției cu HPV, cancer. Conform CDC, în Statele Unite ale Americii 4 din 10 cazuri de cancer sunt cauzate de HPV în rândul bărbaților, reprezentând 14.000 de cazuri anuale depistate. În Europa, 20% din infecțiile cu HPV ce au evoluat într-o formă de cancer au ca subiect bărbații. Totuși, în continuare, majoritatea statelor europene vaccinează doar femeile împotriva infecției.
Vaccinarea reprezintă cea mai eficientă formă de protecție împotriva principalelor tulpini al virusului papiloma uman și a afecțiunilor asociate cu această infecție. Toate vaccinurile disponibile în acest moment protejează împotriva tulpinilor 16 și 18, acestea prezentând cel mai ridicat risc de cancer cervical. De asemenea, se estimează că aceste vaccinuri pot preveni 70% dintre cazurile de cancer cervical, 80% dintre cazurile de cancer anal și 40% dintre cancerele vulvare.
Extinderea campaniilor de vaccinare
Pe piață există trei tipuri de vaccinuri anti HPV care au fost testate și aprobate, fiind folosite în campaniile de peste 100 de țări de pe glob. Aceste seruri protejează împotriva a două (CERVARIX), patru (GARDASIL) sau nouă (GARDASIL 9), tulpini de HPV.
În prezent, campania de vaccinare desfășurată de către autoritățile române se adresează tinerelor până în 18 ani, dar acestea nu sunt singurul grup care poate beneficia de protecția oferită de către serurile anti HPV. Dr. Mirela Vasile explică faptul că specialiștii recomandă imunizarea tuturor persoanelor cu vârsta de până la 26 de ani. În plus, băieții și bărbații cu vârste între 9 și 45 de ani ar trebui vaccinați, în cazul lor fiind folosite aceleași produse ca în cazul femeilor.
Deși vaccinurile oferă o protecție extinsă împotriva diferitelor afecțiuni asociate cu infecția HPV, trebuie subliniat faptul că acestea nu protejează împotriva tuturor tulpinilor de virus papiloma uman. Conform recomandărilor mai multor instituții europene și internaționale, testarea pentru HPV este cea mai eficientă modalitate de screening. „Vaccinul, nici măcar GARDASIL 9, nu protejează împotriva tuturor tulpinilor care pot cauza cancerul cervical. Recomandarea mea este de a face același screening, cu aceeași frecvență ca femeile nevaccinate”, completează Dr. Mirela Vasile, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Royal Hospital.
