Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Când greșita stabilire a valorii estimate a unui contract de achiziție publică poate constitui chiar infracțiune

arhiva Rațiu & Partners
Monica Ratiu

Când greșita stabilire a valorii estimate a unui contract de achiziție publică poate constitui chiar infracțiune

Înainte de lansarea oricărei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică autoritatea contractantă trebuie să determine și să comunice potențialilor ofertanți valoarea estimată a contractului.

Valoarea estimată a unui contract de achiziție publică repre­zintă, după cum trădează chiar atributul „estimat” din denumire, o sumă orien­tativă în cadrul căreia ar trebui să se încadreze prețul contractului, sumă considerată justificată de departamentul de specialitate care pregătește lansarea unei proceduri de atribuire. Valoarea estimată este relevantă strict la momentul declanșării procedurii și determină, între alte aspecte,  ce procedură de atribuire trebuie aplicată. Dacă respectiva valoare este inferioară unor praguri prevăzute de legislația achizițiilor publice, procedura de atribuire va fi mai puțin strictă. Dacă valoarea este cel puțin egală cu anumite praguri, se va aplica una dintre procedurile riguroase de atribuire prescrise de legislația achizițiilor publice. Dacă valoarea se încadrează în pragul de achiziție directă, contractul se încheie fără aplicarea vreunei proceduri de atribuire.

La momentul declanșării unei proceduri de atribuire, valoarea estimată a contractului reprezintă, ca regulă generală[i], o limită maximă în cadrul căreia se pot prezenta ofertele financiare. Ulterior semnării contractului, valoarea respectivă poate creşte şi exponenţial dacă devin incidente în derularea raporturilor contractuale dispozițiile legale privind modificarea contractului de achiziție publică[ii].

Așadar, anterior declanșării unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă realizează o estimare a prețului maxim la care crede că ar trebui să se încheie contractul.

În practică se observă că, uneori, valoarea estimată a contractului nu reflectă neapărat situația din piață de la data prezentării ofertelor. Sunt situații în care valoarea estimată se dovedește prea mică, caz în care nu se vor primi oferte în procedură şi atribuirea va trebui reorganizată. Dacă valoarea estimată este core­lată cu realităţile din piaţă, în majoritatea situaţiilor, ofertele financiare pre­zentate de operatorii economici se vor putea încadra în limita respectivă.

Aşadar, este important de subliniat aspectul că valoarea estimată este o pre­ţuire anticipată şi teoretică a prețului unui contract sau acord‑cadru, gândită, de regulă, ca limită maximă în care se poate prezenta oferta financiară.

Cum se determină valoarea estimată a unui contract? Între soluții se numără verificarea prețurilor produselor, serviciilor sau lucrărilor anunțate în diferite moduri în piața de profil, raportarea la contracte semnate anterior având același obiect și consultarea pieței. Chiar dacă se au în vedere aceste modalități de determinare, este posibil ca într-o procedură dată fie să nu se prezinte oferte fie să se primească oferte de valori considerabil mai mici decât estimarea inițială, astfel încât prețul ofertat de anumiți operatori să pară aparent neobișnuit de scăzut.

De ce se poate ajunge în astfel de situații?

De multe ori, se observă faptul că anumiți operatori economici care oferă spre vânzare volume mari și se adresează preponderent mediului privat refuză să oferteze în proceduri publice datorită unor costuri adiacente, birocrației şi întârzierilor la plată. Respectivii furnizori de produse pot practica preţuri mai mici decât anumiți competitori, în special prin comparație cu firmele cu volum de activitate mai mic care sunt nevoite să oferteze și sectorului public. Dacă valoarea estimată a contractului a fost deter­minată pornind de la preţurile afişate în magazine de profil ale unor furnizori mari care se adresează exclusiv cumpărătorilor privați, este posibil ca în procedură să nu se primească nicio ofertă, deoarece furnizorii avuți în vedere ca reper pot decide să nu oferteze pentru contracte publice, iar furnizorii mai mici, dispuşi să suporte neajunsurile vânzării către sectorul public, nu se vor putea încadra în limita propusă având preţuri considerabil mai mari deoarece, între altele, trebuie să suporte şi costurile inerente participării la procedurile de cumpărare publică cum ar fi garanţii de participare, garanţii de bună execuţie, livrarea în avans a bunurilor, finanţarea contractului pe parcursul intervalelor de timp în care autoritatea contractantă întârzie efectuarea plății ș.a.

Alteori, circumstanțe particulare permit unui anume ofertant să aibă costuri mai mici, cum ar fi ipoteza în care un constructor are deja un proiect de același fel în derulare în proximitatea amplasamentului proiectului supus ofertării. Costurile respectivului ofertant vor fi substanțial mai mici decât ale unui operator care nu are niciun proiect la acel moment pe piața respectivă, și va permite ofertarea cu multe procente sub valoarea estimată. Exemplele enunțate nu trebuie, însă, privite ca fiind dovezi de calcul greșit al valorii estimate.

Dacă o autoritate contractantă subeva­luează din eroare un contract care se atribuie printr-o procedură transparentă, nu va primi oferte şi va trebui să o reorganizeze, preferabil după parcurgerea unor consultări de piaţă pentru a înţelege de ce niciun operator economic nu a fost interesat să oferteze. Dacă autoritatea contractantă subevaluează din eroare un contract care se atribuie direct, chiar dacă ulterior suplimentează prețul fără ca prețul total al contractului să depășească pragul de achiziție directă, din nou nu se va afla într-o situație care să atragă neapărat sancțiuni.

Situația este, însă, cu totul diferită dacă autoritatea contractantă subevaluează cu bună știință valoarea estimată a contractului, în înțelegere cu un operator economic și/sau cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de legea achizițiilor publice, astfel cum se prevede la art. 11 din Legea nr. 98/2016. Cu alte cuvinte, pentru a nu aplica procedurile stricte de atribuire prevăzute de lege, autoritatea contractantă subevaluează contractul și îl atribuie direct. Dacă, ulterior semnării, prețul contractului se mai și suplimentează, prețul total depășind pragul de cumpărare directă, va fi evidentă încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) menționat– „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege”.

Uneori, pentru a se asigura că nu vor exista oferte care să concureze oferta unui ofertant „preferat”, autoritatea contractantă subevaluează intenționat valoarea estimată cu „înțelegerea” că va majora prețul contractului la nivelul corect, ulterior semnării. Chiar dacă subevaluarea nu se realizează cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de legea achizițiilor publice și contractul este supus atribuirii printr-o procedură transparentă și pretins competitivă, o astfel de abordare va încălca cel puțin dispozițiile art. 2 privind achiziționarea în condiții de eficiență economică și socială și principiile care trebuie să stea la baza atribuirii precum și regulile de modificare a contractului prevăzute de legea achizițiilor publice (deoarece mecanismele de modificare a contractului trebuie să fie justificate de considerente, de regulă, necunoscute sau incerte la momentul semnării și nu utilizate pentru a asigura un preț corect unui contract atribuit intenționat subevaluat, pentru a favoriza un ofertant).

În astfel de circumstanțe care presupun încălcarea normelor pentru a favoriza ofertanți, fapta poate constitui, după caz, contravenție[iii] sau chiar infracțiune.

Dacă o autoritate contractantă supraevaluează din eroare un contract, iar contractul se atribuie printr‑o procedură transparentă şi competitivă în care se prezintă mai multe oferte, participanţii la procedură vor oferta de o manieră care să le asigure şanse de a obţine cât mai multe puncte şi din modul de prezentare a ofertei financiare, astfel încât ofertele vor reflecta prețul real. Cu alte cuvinte, ofertanții vor pre­zenta o ofertă financiară competitivă, pentru a avea şanse de câştig, indiferent cât de mare este valoarea estimată a contractului anunțată de autoritatea contractantă pentru că, altfel, riscă să obțină prea puține puncte pentru oferta financiară. Odată ce ofertele primite reflectă prețul pieței, nu se poate vorbi despre existența vreunui prejudiciu sau despre favorizarea vreunui ofertant pentru a avea în vedere eventuale sancțiuni penale.

Rezumând, putem concluziona în sensul că estimarea greșită, fără a se urmări favorizarea unui ofertant și/sau evitarea aplicării procedurilor legale de atribuire, a valorii estimate în cazul în care contractul de achiziție publică se atribuie în mod transparent și competitiv nu ar trebui să atragă, de regulă, sancționarea funcționarilor autorității contractante, cu atât mai puțin încadrarea faptei ca infracțiune. Pentru situația subevaluării sau supraevaluării valorii estimate legislația achizițiilor publice a reglementat în favoarea operatorilor economici interesați dreptul de a adresa cereri de clarificare autorității contractante și, dacă este cazul, de a contesta în instanță modul de calcul al valorii estimate.

 

Monica Amalia Rațiu este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității din București. Este co-inițiator al programului de Master Achiziții publice, concesiuni și parteneriat public-privat, program în cadrul căruia este titularul disciplinelor Contractul de achiziție publică și Proceduri de atribuire. A introdus și este titularul disciplinei Dreptul achizițiilor publice la programul de licență. Desfășoară o susținută activitate de cercetare științifică, publicând în mod constant studii, manuale și monografii în domeniu (lista de lucrări). În paralel cu activitatea academică, desfășoară o bogată activitate practică în domeniul achizițiilor publice, concesiunilor și parteneriatului public-privat în calitate de avocat fondator al societății de avocați  content-image

 


[i] Conform dispozițiilor art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 este considerată inacceptabilă oferta „al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată”. Mecanismul care permite acceptarea unei oferte care depășește valoarea estimate este detaliat în normele metodologice de aplicare a legii achizițiilor publice.

[ii] Pentru detalii privind modificarea contractului de achiziție publică, M. A. Rațiu. Dreptul achizițiilor publice, Volumul I, ediția a III-a revizuită și adăugită, editura Universul Juridic 2022, p. 126-171.

[iii] Conform dispozițiilor prevăzute la Capitolul VII din Legea nr. 98/2016.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.