Premium
Lăsata Secului pentru Postul Paștelui în 2024 va avea loc în data de 17 martie. Această zi marchează începutul perioadei de post și rugăciune înainte de Paștele creștin ortodox și reprezintă ultima ocazie de a savura mâncăruri de dulce înainte de perioada de abstinență specifică postului.
Postul Paștelui, considerat cel mai lung și riguros dintre cele patru posturi majore din calendarul bisericesc, începe solemn cu sărbătoarea Lăsatei Secului.
Termenul "sec", provenind din expresia "lăsatul secului", indică un regim alimentar în care este interzis consumul de carne și produse grase. Cu toate acestea, învățătura tradițională a Bisericii Ortodoxe subliniază că postul nu se limitează doar la aspectul alimentar. Este o perioadă în care credincioșii sunt încurajați să se concentreze pe rugăciune, smerenie, milostenie și îndreptare spirituală, în pregătirea pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Înțelesul profund al postului ortodox nu se limitează doar la abstinență alimentară, ci se îndreaptă spre eliminarea patimilor și a comportamentului păcătos din viața credinciosului. Postul reprezintă un proces de transformare interioară și spirituală îndelungat, în care credincioșii sunt încurajați să-și îndrepte inima și mintea către Dumnezeu, să practice smerenia, rugăciunea, milostenia și ascultarea de poruncile Evangheliei. Este o perioadă în care se caută întărirea legăturii cu Dumnezeu și îmbunătățirea relației cu semenii, pregătindu-se astfel pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
La nivel popular, Lăsata Secului pentru Postul Paștelui este asociată cu numeroase tradiții și obiceiuri deosebite, marcând momentul de tranziție dintre vechiul și noul an agricol.
Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului
Una dintre tradițiile cunoscute este adunarea familiei la o masă festivă, unde se sărbătorește acest moment important.
În unele regiuni se practică obiceiul strângerii oaselor și a resturilor de mâncare pe o față de masă, care apoi sunt aruncate în direcția răsăritului, un gest simbolic pentru hrănirea păsărilor cerului.
Un alt obicei popular constă în jocul „prinderii halviței cu gura”, unde copiii încearcă să prindă cu dinții o bucată de halva suspendată.
În plus, tradițiile precum legarea grânelor sau vizitele la nași, însoțite de daruri tradiționale, contribuie la bogăția spirituală a acestei zile speciale.
În 2024, Lăsata Secului pentru Postul Paștelui cade în ziua de duminică, 17 martie, iar începutul Postului Paștelui va fi marcat solemn în ziua următoare, luni, 18 martie.
Astfel, credincioșii se pregătesc să intre în această perioadă de rugăciune și reflecție, ce reamintește de cele 40 de zile petrecute de Mântuitorul în pustiu înainte de începerea activității Sale publice.
De obicei, românii organizează o masă mare de Lăsata Secului, pentru a se bucura ultima oară de bucatele de dulce. A doua zi începe postul, iar în această perioadă nu se consumă carne, lactate sau ouă. Există, însă, dezlegări pe perioada celor 40 de zile de post, când creștinii pot consuma pește, ulei sau vin.
În cele 40 de zile de post, credincioșii își dedică timp pentru reflecție și rugăciune, pregătindu-se spiritual pentru celebrarea Învierii Domnului.
Ce este Postul Paștelui
Acest post reprezintă unul dintre cele mai semnificative și riguroase momente din calendarul bisericesc, amintind credincioșilor de patimile suferite de Hristos pe cruce.
Credincioșii renunță la carne, produse lactate și ouă, preferând să consume în principal legume, fructe, nuci și produse fără carne. În special vinerea, postul este respectat mai riguros, uneori chiar eliminându-se și uleiul. Unii aleg să țină post negru în această zi, consumând doar apă.
Cu toate acestea, postul nu se limitează doar la abținerea de la mâncare, ci implică și o introspecție spirituală profundă, o perioadă de rugăciune și conectare cu Dumnezeu.
Mulți credincioși folosesc acest timp ca pe o ocazie de smerenie și pocăință. Ei își evaluează greșelile, cerând iertare pentru păcatele lor și încercând să se împace cu Dumnezeu și cu cei din jurul lor.
Este, de asemenea, un moment de a practica actele de caritate și milostenie. Credincioșii sunt îndemnați să ajute pe cei săraci și nevoiași, să împartă din bunătățile lor cu cei mai puțin norocoși și să fie atenți la nevoile celor din jur.
Pe lângă abstinența alimentară, credincioșii sunt încurajați să renunțe și la alte plăceri lumești în această perioadă, precum petrecerile, distracțiile excesive sau pierderea timpului în fața televizorului sau a altor activități neproductive.
Postul Paștelui este ținut astfel încât credincioșii să poată reflecta asupra suferințelor prin care a trecut Iisus Hristos și să își însușească învățămintele de bunătate, milostenie și demnitate, pregătindu-se pentru Învierea Domnului.
