Cea mai friguroasă minimă absolută în luna octombrie în România a fost de -21,3 °C, înregistrată la stația meteo de la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.
În schimb, cea mai rece lună octombrie (în medie), nu doar o zi, datele arată că octombrie 1997 a fost cea mai rece, cu o medie de aproximativ +6,9 °C pentru întreaga lună.
Alte valori extreme, dar ceva mai puțin severe: în București-Filaret, minima absolută pentru luna octombrie este de −10,7 °C, înregistrată pe 31 octombrie 1920.
La stațiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa: s-au înregistrat minima absolută de −7,2 °C (în 27-29 octombrie 1988) la Afumaţi, respectiv −8,0 °C la Băneasa (30 octombrie 1997).
Cum arăta România anului 1988
1988 a fost un an foarte tensionat și dificil pentru România, aflată încă sub regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Iată câteva detalii relevante:
Context politic și social
România se afla în plină perioadă de dictatură ceaușistă, marcată de austeritate extremă, cultul personalității și izolare internațională.
Politica de rambursare rapidă a datoriei externe a continuat. România reușise practic să își plătească datoria externă, dar cu un cost uriaș: lipsuri severe de alimente, combustibil, energie electrică și bunuri de consum.
Penuria alimentară era generalizată: raționalizarea pâinii, zahărului, uleiului și altor produse de bază devenise parte din viața cotidiană. Oamenii stăteau la cozi interminabile pentru alimente și combustibil.
Sistemul de raționalizare a energiei impunea dese opriri ale curentului electric și ale încălzirii, chiar și în plină iarnă.
Evenimente majore
Propaganda regimului era foarte puternică: Ceaușescu organiza vizite prin țară, „muncitori-model” erau prezentați la televizor, iar marile realizări economice erau raportate ca succese, în ciuda realității dezastruoase.
În plan internațional, România era tot mai izolată: Ceaușescu critica reformele lui Gorbaciov din URSS (perestroika și glasnost), dorind să mențină linia dură a comunismului naționalist.
În 1988 a avut loc o reducere semnificativă a relațiilor diplomatice cu Ungaria, din cauza planului de „sistematizare” a satelor românești, care afecta și localități cu populație maghiară.
Cultură și viață cotidiană
Presa, radio-ul și televiziunea erau strict controlate; programele TVR durau doar 2 ore pe zi, în general între 20:00 și 22:00, cu emisiuni de propagandă și foarte puțin divertisment.
Accesul la muzică, filme și cărți occidentale era sever restricționat. Mulți români ascultau în secret posturi de radio străine, precum Europa Liberă, pentru a afla știri reale.
Sportul era folosit ca instrument de propagandă: Steaua București și Dinamo erau echipele susținute de regim.
Comentează