Care este situația valului de refugiați după decizia Ungariei de a închide granița

Serbia și Croația riscă să devină ultimul filtru al Europei în fața valului de refugiați, după ce Slovenia a limitat numărul de persoane pe care le acceptă, la câteva ore după ce ungurii au decis să închidă granița.

Slovenia a acceptat 2.500 de migranți din Croația pe perioada weekend-ului, aproape de numărul maxim pe care îl poate gestiona, a anunțat Bostjan Sefic, secretar de stat pe lângă ministrul sloven de Interne, informează Bloomberg.

Autoritățile croate au vrut să trimită 5.000 de migranți, dar Sefic a precizat că nu acceptă. Austriecii au precizat că pot prelua doar 1.500 de persoane.

Decizia Ungariei de a închide granița cu Croația poate provoca o reacție în lanț din partea mai multor state din Europa, deși săptămâna trecută la Bruxelles s-a decis ca UE să ajute Turcia să gestioneze fluxul de migranți.

Aproximativ 2.300 de persoane au sosit în Croația, din Serbia, duminică după amiază, mai puțini decât sâmbătă când sosiseră 5.200.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe informa, duminică seara, cetățenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Slovenia că, urmare a măsurilor recente luate de statele vecine, respectiv Austria, Croația și Ungaria, privind reintroducerea controalelor temporare la frontierele terestre, vor exista întârzieri la punctele de trecere a frontierei și se va prelungi perioada de tranzitare auto și feroviară a teritoriului sloven.

Circulația rutieră, pe autostrăzile din Slovenia, este deschisă, dar vor exista disfuncționalități din cauza creșterii numărului verificărilor efectuate de echipele mobile ale poliției slovene, se arată într-un comunicat al MAE.

În Franța, numărul migranților din Calais, unde zeci de persoane încearcă să intre în Marea Britanie, s-a dublat în ultimele trei săptămâni, potrivit unor informații făcute publice de un reprezentant local.

Calais și localitățile din apropiere găzduiesc aproximativ 6.000 de migranți, care au sosit din Iran, Siria și Irak.

Mulți dintre ei trăiesc într-o tabără care se întinde pe o suprafață de aproape 20 de hectare, în afara orașului.

Sursa foto: Arpad Kurucz/Anadolu  și STR/AFP