Operațiunea coordonată de Horațiu Potra în Republica Democratică Congo ar putea ascunde implicarea indirectă a unui stat influent interesat să-și protejeze interesele strategice din zonă. Ipoteza aparține unuia dintre cei mai respectați specialiști în domeniul mercenariatului, Christopher Kinsey, profesor la King’s College London, care a vorbit despre acest subiect într-un interviu acordat TVR.
„Au fost instrumentul unui stat”
Potrivit profesorului britanic, prezența românilor în zona Goma nu poate fi explicată doar printr-o inițiativă privată. El sugerează că în spatele operațiunii ar putea exista o țară care a avut de câștigat de pe urma desfășurării acestor agenți de securitate în estul Congo.
„Românii au fost instrumentul unui stat, nu ştim care. Presupunerea mea educată e că au fost acolo pentru că o ţară a avut beneficii pe urma prezenţei lor. Nu ştiu care, aş putea specula, dar nu vreau”, a declarat Christopher Kinsey, subliniind că, în opinia sa, este clar că nu România ar fi statul respectiv.
Diferența dintre contractori și mercenari
Profesorul de la King’s College London a explicat și distincția dintre contractori, agenți de securitate și mercenari, arătând că linia de demarcație este dată de implicarea directă în operațiuni de luptă.
În analiza sa, românii trimiși în Congo nu s-ar fi limitat la activități de instruire, ci ar fi avut un rol mai amplu în sprijinirea forțelor guvernamentale de la Kinshasa.
„Românii au fost implicaţi în pregătire, dar de asemenea au sprijinit şi operaţiunile militare şi ar fi un sprijin direct în luptă. S-ar putea să fi fost implicaţi în sprijinirea artileriei, de exemplu, şi e mai mult decât pregătire, instrucţie”, a afirmat Kinsey.
Statele și ambiguitatea mercenariatului
Specialistul britanic susține că marile puteri au folosit și vor continua să folosească firme private de securitate pentru a-și avansa interesele, tocmai pentru a păstra un grad de negare plauzibilă în cazul unor controverse.
În opinia sa, nu este întâmplător faptul că definiția mercenariatului în convențiile internaționale a rămas ambiguă, lăsând spațiu pentru interpretări.
„Dacă fac ceva greşit, guvernul pe care-l reprezintă poate spune că nu are nicio implicare. Poate nega. Nu poate nega că acei contractori sunt acolo, dar poate lejer nega implicarea”, a explicat profesorul.
Operațiunea din Congo și evacuarea prin Rwanda
Timp de peste doi ani, Horațiu Potra ar fi dus în Republica Democratică Congo aproximativ 1.000 de români, care asigurau pregătirea militarilor guvernamentali de la Kinshasa implicați în conflictul cu rebelii.
Situația a devenit critică la începutul anului trecut, când rebelii M23 au ocupat regiunea în care se aflau românii. Aproximativ 300 dintre aceștia au fost la un pas de a fi luați prizonieri, iar autoritățile de la București au reușit evacuarea lor prin intermediul Rwandei.
Ulterior, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne au constatat că printre cei prezenți în Congo se aflau inclusiv militari activi din structurile statului român, care își luaseră concediu parental pentru a participa la aceste misiuni, deschizând o serie de verificări interne privind compatibilitatea acestor activități cu statutul cadrelor militare.
Comentează