Premium
Prim-vicepreşedintele AUR, Marius Lulea, a declarat, joi, la Satu Mare, că principala ţintă a formaţiunii la alegerile locale este să propună cât mai mulţi oameni buni în administraţiile locale şi care să poată apoi să fie propuşi viceprimari sau vicepreşedinţi de consilii locale şi judeţene.
"Principala noastră ţintă la alegerile locale este să ducem cât mai muţi oameni buni în consiliile judeţene, să încercăm să propunem cât mai mulţi viceprimari, astfel încât să fim participanţi activi la viaţa comunităţii. Din punct de vedere al şanselor, statistica arată că sunt şanse mici pe actualul sistem de alegeri să schimbăm conducerile de la primării. Noi vom încerca cu toate acestea să îi implicăm pe cei pe care îi trimitem consilieri să participe activ, asta înseamnă să dobândească calitatea de viceprimari sau vicepreşedinte pentru Consiliul Judeţean", a spus Marius Lulea, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele interimar AUR Satu Mare, Viorel Pop, a arătat că filiala judeţeană are inclusiv simpatizanți maghiari.
"Noi întotdeauna privim spre electorat. Vedem că este un trend crescător către AUR şi cetăţenii şi-au pus mari speranţe în AUR. Cred că suntem pe drumul cel bun. Avem organizaţii constituite în cea mai mare parte a unităţilor teritorial-administrative, avem oameni în fiecare localitate din judeţ, chiar dacă sunt maghiari. Sunt şi maghiari simpatizanţi AUR, nu se pune problema", a mai spus Viorel Pop
Strategia AUR la guvernare
Preşedintele AUR, deputatul George Simion, a declarat joi că strategia partidului pentru guvernare este integrarea pe piaţa muncii din ţară a milioane de români aflaţi în afara graniţelor, menţionând că în prezent sunt aduşi în România muncitori din state terţe, dar "mărirea cotelor pe termen lung va crea probleme civilizaţionale" existente în multe state din vestul Europei.
"În opinia noastră, avem şase până la opt milioane de români care, permanent sau temporar, lucrează peste hotare, pe lângă cei trei milioane de români care sunt în comunităţile istorice din jurul graniţelor. Avem 11 milioane de români în afara graniţelor şi întrebarea noastră şi strategia noastră pentru momentul guvernării este de a încerca să îi angrenăm tocmai pe aceşti oameni în forţa de muncă din România. Înţeleg necesitatea imperativă din partea industriei de a aduce cât mai mulţi muncitori din ţări terţe. E normal. Trebuie să finalizaţi proiectele în care v-aţi angrenat acum, nu peste trei ani, nu peste cinci ani, nu când se schimbă guvernarea, nu când vom avea alte politici pentru taxarea muncii. Dar mărirea cotelor pe termen lung va crea probleme civilizaţionale pe care le vedem şi acum în multe state din vestul Europei", a afirmat Simion, la o dezbatere organizată de Alianţa pentru Unirea Românilor.
Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu, a arătat că, după valurile migraţioniste succesive din anii 2000, care continuă, România a rămas fără forţă de muncă.
"De aceea, antreprenorii sunt nevoiţi să apeleze la muncitori, la lucrători din alte zone ale lumii. Şi s-a mai întâmplat ceva: au rămas foarte puţini specialişti în ţară, foarte puţini meşteri, foarte puţini oameni care ştiu să îşi facă meseria cu adevărat. Înnebunim căutând un zugrav, un zidar, un electrician şi aşa mai departe, unul serios, care să poată să facă treaba pe banii pe care îi solicită", a precizat Claudiu Târziu.
În opinia sa, românii din diaspora nu vor putea fi determinaţi, măcar în parte, să se întoarcă în România decât dacă va fi "un context social, economic, politic potrivit pentru întoarcerea lor".
