Premium
Hotnews:
In cele trei dezbateri televizate organizate de Digi24, Antena 3 si B1 TV, principalii candidati au performat foarte diferit de la o emisiune la alta, dar si-au definit destul de bine profilul. Care sunt, asadar, punctele forte si slabiciunile lor, unde au ratat si de ce se teme fiecare? Jocul nu s-a inchis, chiar daca primul clasat in sondaje alearga in cursa electorala la o distanta confortabila de urmatorul, iar sansele unei coalizari pe dreapta impotriva candidatului stangii par in acest moment reduse. Interesant de urmarit in aceste dezbateri sunt, pe langa abordarea problemelor Capitalei, strategiile si coalizarile ad-hoc, tacticile politice aruncate in lupta si, de ce nu, psihologia fiecarui candidat...
Ca o concluzie generala, candidatul PSD, Gabriela Firea, doreste sa proiecteze imaginea unui candidat mereu cu temele facute, documentat, axat pe solutii si cu replica la ea, dar devine excesiv de agresiva si cam aroganta cand este ataca in cele mai vulnerabile puncte: coruptia din PSD sau afacerile sotului ei, primar in Voluntari. Se simte evident complexata de Nicusor Dan plus ca se teme probabil in mod real ca, in cazul retragerii lui Predoiu, primaria Capitalei i-ar putea scapa printre degete. Este un bun vorbitor dar cel mai mare adversar al ei ramane propriul partid si reflexele invatate acolo. In trecat fie spus, vehementa cu care respinge o cariera politica la varful PSD in cazul castigarii Primariei pare strict de uz intern, o declaratie menita sa calmeze alti lideri din partid care s-ar putea simti deja amenintati.
Candidatul PNL, Catalin Predoiu, si-a gasit cu greu ritmul dupa ce liberalii au retras trei candidati. Se vede ca n-a intrat entuziast in aceasta cursa si ca incearca sa compenseze lipsa de carisma cu o abordare cat mai pragmatica. Aici il ajuta experienta de administrator, de fost ministru in cateva guverne. A bifat cateva reforme importante si foloseste din plin acest atu, jucand rolul politicianului intelept. Putin probabil ca Predoiu ar fi dispus in mod real sa se retraga in favoarea lui Nicusor Dan. Daca se retrage, nu mai are cine sa traga in sus lista de consilieri iar PNL risca un scor dezastruos in cel mai mare oras din Romania. Astfel, candidatul USB este si adversarul sau, nu doar al Gabrielei Firea. Predoiu lupta pentru locul doi, deoarece un loc trei sau patru i-ar complica teribil viitorul politic. Din aceste motive am si asistat la coalizarea ad-hoc in ultima emisiune a candidatilor PNL si PSD.
Nicusor Dan joaca totul pe cartea anti-sistem, se foloseste de zeci de exemple si situatii pentru a denunta coruptia marilor partide si pentru a chema electoratul sa le evacueze votandu-l pe el. In mod paradoxal, alianta conjuncturala dintre Predoiu si Firea il ajuta daca se va pricepe sa o exploateze in viitor in favoarea lui. Nicusor Dan se dovedeste putin mai superficial in pregatirea raspunsurilor referitoare la marile teme ale Capitalei (RADET, trafic, buget etc), dar il salveaza imaginea de activist in societatea civila care chiar a facut ceva bun si concret pentru oras in timp ce toti ceilalti se limiteaza la vorbe si promisiuni.
Ziarul Financiar:
Aproape 70% din liniile de credit rămase sunt cu scadenţa mai mare de un an şi nu există clauză de rambursare anticipată.
Cea mai mare expunere pe România o au în continuare băncile din Austria, urmate de Grecia, Franţa (Société Générale), Italia şi Olanda.
România a scăpat de pericolul unor retrageri dezordonate ale finanţărilor bancare pe parcursul ultimilor ani, însă tendinţa de reducere a expunerilor este evidentă, iar procentul ajustării a devenit consistent.
În primăvara anului 2009, BNR şi Fondul Monetar Internaţional, alături de BERD, BEI, Comisia Europeană au negociat angajamentul supranumit „Iniţiativa de la Viena“ cu nouă grupuri financiare străine, care au o prezenţă semnificativă pe plan local, privind menţinerea expunerii pe România. Prin acest acord grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin - Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank - se angajaseră să menţină nivelul expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi al ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. Cu toate că primul acord de la Viena a fost de tipul „gentlemen’s agreement“, România şi alte ţări din zonă au rămas protejate de riscul unor retrageri masive de capital. Acordul a expirat în primăvara lui 2011, însă nu a produs niciun şoc imediat la nivelul expunerilor, ba dimpotrivă, însă treptat din a doua jumătate a lui 2011 s-a conturat din ce în ce mai vizibil faimosul „deleveraging“.
Seismele care au zdruncinat zona euro, cu tot cu prevestirile catastrofice privind colapsul monedei unice, au presat băncile occidentale să-şi ajusteze drastic expunerile pe regiune şi să facă delimitări din ce în ce mai dure între ţări în funcţie de anumite conjuncturi. Totodată, băncile-mamă au fost presate în ultimii ani să-şi reducă expunerile în contextul cerinţelor de capital din ce în ce mai severe. De cealaltă parte, situaţia nu foarte stabilă din România în anii de criză, generată de episoade de tensiuni politice interne şi de modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici economice, a oferit argumente suplimentare pentru retrageri de finanţări. În plus, procesul de dezintermediere a avut o tendinţă ascendentă accentuată inclusiv ca urmare a absenţei cererii eligibile de credite în valută în România şi a creşterii economisirii interne.
Băncile cu capital elen au rămas o sursă de vulnerabilitate pentru piaţa locală, expunerea grecilor fiind în scădere continuă. Trendul de diminuare a expunerilor în cazul băncilor cu capital grecesc s-a accentuat începând cu anul 2011. Practic, amploarea scăderii totale a expunerilor a fost influenţată în principal de procesul de dezintermediere înregistrat în cazul băncilor cu acţionariat grecesc.
La nivelul băncilor cu acţionariat austriac şi a celorlalte bănci reducerea expunerilor a fost mai temperată.
