Lectura a devenit un moft sau un lux pentru români care se orientează tot mai mult către rețelele sociale.„Citim mai mult decât în alte perioade istorice, dar în 10 ani s-au pierdut aproape 10% dintre cititori. Întrebarea este: cât de jos o să ne ducem şi cum inversăm această practică de lectură?”, a avertizat Anda Georgiana Marinescu, director Departament de Cercetare al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, vineri, la o dezbatere care a avut drept temă „Consumul cultural & lectură: unde suntem şi încotro ne îndreptăm?”, notează news.ro.
În timpul pandemiei au fost desfiinţate câteva sute de biblioteci. Bibliotecile au în România cea mai mare răspândire teritorială. La finalul anilor 90, existau 16.000 de biblioteci. În prezent, sunt aproximativ 8.300. Accesul este aproape gratuit iar publicul lor fidel este de doar 6%.
„Lectura făcea parte dintr-un parcurs de mobilitate socială. Acest parcurs nu mai e acelaşi ca în urmă cu 50 de ani. Toate mecanismele care introduceau lectura în practica cotidiană nu o mai pot face, pentru că lumea e modificată în asemenea fel, încât oamenii încearcă să găsească modalităţi de răspuns în timp real. Oamenii tind să se grupeze în comunităţi: TikTok, Instagram, Facebook. Ei se vor uita la lectură foarte pragmatic: dacă mă ajută să ajung din punctul A în punctul B”, a subliniat Sebastian Raul-Pavel, achizitor de carte străină Cărtureşti, moderatorul discuţiei.
Referitor la beneficiile lecturii, a spus cercetătoarea Anda Georgiana Marinescu, „nu sunt doar în zona welleness-ului, evident că sunt şi din perspectiva educaţiei sau a democraţiei: ajută la dezvoltarea gândirii critice şi a gândirii sintetice pe care ulterior cititorul să o folosească nu doar la şcoală”.
De asemenea, ea a subliniat că „lectura pierde teren, studiile au arătat-o, în special accentuat, din momentul dezvoltării noilor tehnologii şi a concurenţei pe timpul liber, şi a puterii de atracţie şi de seducţie pe care le dezvoltă noile tehnologii. Am văzut recent ca părinţii sunt sfătuiţi să le nu mai dea copiilor tabletele, pentru că ei nu mai ştiu să mişte foile unor cărţi, au tendinţa de a le folosi aşa cum folosesc telefonul. Dezvoltarea cognitivă a adolescenţilor are de suferit prin expunere constantă la noile tehnologii iar cititul ridică nivelul de dezvoltare cognitivă. Ceva se întâmplă, mai accentuat în ultimii 10 ani, decât se întâmpla în anii 80. Avem mai multă diversitate, avem de unde să alegem, dar ştim să alegem? Avem nevoie de pledoarie, cine să o facă, cine să ne ghideze? Sunt oameni care nu mai au repere iar gustul se formează în primele etape ale vieţii, prin mimetism. Copiii nu ştiu să inteacţioneze cu cartea, pentru că nu-şi văd părinţii cu o carte în mână”.
Comportamentul de lectură, studiat în Barometrul de Consum Cultural
Bibiliotecile înlocuiesc la sate Centrele culturale, căminele culturale.
„Cred că soluţia cu crearea de comunităţi de gust, cluburi de lectură pe anumite genuri pot ajuta, pentru că observăm că tendinţa este ca oamenii să se grupeze pe anumite interese şi poate funcţiona şi în online”, a afirmat Anda Georgiana Marinescu. „Noi am tratat lectura şi comportamentul de consum de carte din două perspective: mersul la bibliotecă şi din pespectiva lecturii în spaţiul non-public în funcţie de formatul de distribuţie a cărţii. Am considerat cititul de cărţi în format tipărit ca un comportament în sine, dar am încercat să ţinem cont şi de practica de ascultare a audiobook-ului, fenomen destul de recent”, a adăugat ea.
Conform cercetătorilor de la INCFC, 21% dintre respondenţi au mers cel puţin o dată pe an la bibliotecă.
Procentul celor care citesc săptămânal este mai mare decât al celor care citesc zilnic. Aproximativ 50% sunt non-cititori, întrebarea fiind dacă au realizat astfel de activităţi în ultimele 12 luni.
În 2024, potrivit Barometrului de Consum Cultural, participarea a fost destul de redusă la programe educative dar interesul a crescut din partea publicului general pentru practice culturale în special în cadrul programelor şcolare.
Popularizare culturală accentuată
Din analize, sociologii au încercat să împerecheze aceste date de consumatori culturali cu datele demografice.
„S-a constatat că sunt diferenţe între categorii de vârstă, între rural-urban, oraşe mari - oraşe mici, chiar regiuni de dezvoltare, bărbaţi-femei, şi polarizarea se constată în special în faptul că persoanele cu nivel ridicat de educaţie practică lectura în mod mai frecvent decât celelalte persoane. Acestea sunt: persoanele din mediul urban, tinerii. Ipoteza noastră, mai ales pentru mersul la bibliotecă, este că de fapt acel procent reprezintă tinerii care sunt în sistemul de educaţie, Prea puţini care sunt în şcoală revin în biblioteci”, spune Marinescu.
Discuţia privind biblioteci şi comportamentul de achiziţie este influenţat de accesul la infrastructura de carte, care, potrivit INS, este în scădere, cel puţin pentru biblioteci. Accesul cărţilor în rural şi oraşe mici, chiar şi la nivelul librăriilor, este destul de scăzut.
„Este o tendinţă la nivel european. Tendinţa aceasta de scădere a practicilor de scădere de lectură pe măsura înaintării în vârstă se regăseşte şi în alte ţări, dar la noi este mai accentuată. Motivaţiile sunt destul de complexe, deşi persoanele peste 65 de ani revin la lectură. O barieră de acces este şi preţul cărţilor. Polarizarea şi fragmentarea din punct de vedere demografic conduc la anumite comportamente de lectură. Motivele invocate pentru non-lectură, şi anume lipsa de interes, ne duc într-o zonă în care asistăm la o schimbare a valorilor în care lectura începe să nu mai aibă valoarea în sine. Nici educaţia pare să nu mai aibă valoare în sine, sau competenţa, sau cunoaşterea, sau ştiinţa, sau adevărul, sau alte valori cu care eram atât de obişnuiţi. Cred că această schimbare a valorilor se face lent. Nu facem excepţie. Este o tendinţă la nivel mondial”, a afirmat cercetătoarea.
Cum să fie atras publicul spre biblioteci, care nu au doar funcţia de a găzdui cărţi, ci sunt arhive care ar trebui protejate.
„Datele de la INS, pentru noi la EduCab, nu acoperă realitatea pe care o vedem în teren. Sunt inexacte. Nu ne luăm atât de mult după ele. Cele 8000 de biblioteci nu se văd. În timpul pandemiei, când am observat un trend foarte periculos al primarilor de a închide biblioteci, şi conform Legii bibliotecilor şi bibliotecarilor este interzis să închizi o bibliotecă, singura formă care putea închide o bibliotecă publică era să se desfiinţeze UAT-ul (Unitatea Administrativ Teritorială, n.r), ceea ce nu se întâmplă, dar au făcut-o. Vorbim de câteva sute. Cu toate acestea, când trimit date către INS, biblioteca figurează ca fiind deschisă”, a precizat Mihai Lupu, fondator al Centrului Român pentru Inovaţie în Dezvoltare Locală şi al EduCaB Internaţional.
Bibiliotecile publice se află în subordinea Consiliilor locale
„Am ajuns în situaţia în care bibliotecile să fie văzute ca fiind în competiţie cu primarul. Primarul este un lider în comunităţi, o persoană care mobilizează foarte mult comunitatea şi, dacă ne uităm la cifra de analfabetism funcţional din ţară, acest lucru se vede la toate nivelurile şi la nivelul unui primar care s-ar putea să fie analfabet funcţional. Şi atunci, pentru el, a avea o bibliotecă funcţională este un pericol şi găseşte modalităţi prin care să o închidă. Avem excepţii de bibliotecari cărora li s-a închis biblioteca, dar au luptat”.
În prezent, biblioteca este un centru de cunoaştere pe tot parcursul vieţii şi e important să putem atrage toate categoriile de vârstă, este ceea ce încearcă să facă EduCaB.
„Cărţile de care nu mai suntem ataşaţi, pe care nu le mai folosim, merită să fie duse în biblioteci publice astfel încât să-şi continue ciclul de a fi împrumutate”, este una dintre acţiunile pe care le promovează EduCaB.
„Ne sună persoane care au saci de cărţi în pod şi vor să le doneze la biblioteci. Dar copiii din sat? Copiii din comunităţile vulnerabile, precum Vaslui, nu sunt cetăţeni de mâna a doua. Ei ar trebui să aibă acces la acelaşi tip de carte cum are un copil în Manhattan sau aici, în Bucureşti, pe Academiei. Cărţile tipărite sunt preferate în procent foarte mare, şi pentru că nivelul de alfabetizare al nostru, mai mult decât consumul de reţele de socializare, este foarte scăzut”, a evidenţiat Mihai Lupu.
Bibliotecile, cu cât sunt conectate la mai multe reţele, cu atât au mai mult curaj să demareze şi să dezvolte proiecte mai importante.
Lectura, un obicei
Specialiştii au discutat, plecând de la Barometrul de Consum Cultural, care arată că lectura e un obicei redus la nivelul publicului. Cum poate fi schimbată curiozitatea sporadică faţă de lectură în obicei constant?
De 25 de ani, Cărtureşti a încercat diverse formule. „Avem 60 de librării în ţară, la Suceava, la Vaslui, în oraşe cu economie mai mică. S-a întâmplat să fie cozi atunci când au fost deschise. Ne dorim să deschidem cât mai multe librării. Vrem să deschidem Cărtureşti la sate. Am început cu un program 'Buzunare culturale', acolo unde primarii au deschidere. Facem o selecţie de carte şi mergem acolo să le prezentăm”, a spus Ana Niculescu, manager de comunicare.
Silent reading party
Ea spune că obiceiul de a vorbi despre ce citeşti, de a împărtăţi idei, este foarte important. „Anul trecut, am organizat Silent reading party. Se fac şi în Paris, şi în New York, cu sute de oameni. Te întâlneşti, într-un spaţiu public, cu o carte şi citeşti împreună cu ceilalţi. Am anunţat că facem 20 de astfel de evenimente în 20 de oraşe şi s-au ocupat locurile în câteva ore. A fost un schimb foarte bun, am aflat tot felul de alte titluri pe care să le citim. O oră întreagă de citit în linişte. Nu ne-am uitat la telefon şi toată lumea chiar a citit. A apărut astfel ideea de a crea evenimente care au în centru cartea, dar cu o puternică componentă comunitară”.
O altă variantă de a atrage cititorii spre lectură a fost organizarea unui turneu cu autori de carte pentru copii la sate. „Oamenii de la sate au văzut scriitori în carne şi oase şi au fost primiţi cu mare bucurie”, a subliniat Ana Niculescu.
De asemenea, liceenii care au fost în vacanţa de vară în practică la Cărtureşti au participat la sesiuni foto cu autori români contemporani.
Comentează