DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cât ne costă foştii lideri europeni?

jose_manuel_barroso1

Adevarul:

Remuneraţiile speciale la care au dreptul foştii comisari europeni pentru ca tranziţia spre următoarea fază din viaţa lor profesională să le fie mai uşoară revin în atenţie, în contextul în care, conform unor documente la care a avut acces Euronews, acestea ajung la milioane de euro.

Potrivit unor documente oficiale obţinute în exclusivitate de Euronews, începând din 2014, foştii comisari au primit indemnizaţii „de tranziţie“ şi alocaţii familiale (care pot include fonduri pentru copii şi educaţia acestora) în valoare de aproximativ 3,8 milioane de euro, pentru perioada 2016/2017 fiind prevăzute 5,7 milioane de euro.

Deşi comisarii europeni câştigă aproape 250.000 de euro pe an, aceştia primesc după ce pleacă din funcţie între 40% şi 65% din salariul lunar de la Comisia Europeană pe o perioadă care se poate întinde până la doi ani, în funcţie de cât de mult timp şi-au petrecut în slujba forului european.

Euronews menţionează că, deşi Comisia Europeană a refuzat, pe motive ce ţin de confidenţialitate, să răspundă solicitărilor legate de o împărţire pe categorii a sumelor virate către foştii comisari, chiar şi cel care a deţinut o astfel de funcţie pentru cea mai scurtă perioadă ar putea primi 200.000 de euro în doar doi ani.

De altfel, adaugă sursa citată, criticii spun că nu există destulă transparenţă în privinţa acestor indemnizaţii. În plus, unii fac o conexiune între aceste alocaţii şi aşa-numita „uşă turnantă“ a Bruxelles-ului, un termen figurativ menit să scoată în evidenţă îngrijorările legate de faptul că unii oficiali europeni de rang înalt sunt foarte apropiaţi de sectorul privat, în anumite cazuri riscând să apară conflicte de interese.

Totodată, există temeri că unii dintre cei care au acceptat joburi în sectorul privat după ce au plecat din cadrul Uniunii ar putea folosi informaţii obţinute cât au fost în slujba forului european în folosul instituţiei care i-a angajat.

În această vară, fostul preşedinte al Comisiei Europene José Manuel Durão Barroso a fost intens criticat pentru că a acceptat o poziţie de top la Goldman Sachs, urmând să consilieze banca în privinţa impactului Brexitului (ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană).

Tocmai din această cauză, zeci de mii de europeni - de la oficiali până la oameni de rând - au semnat o petiţie prin care au cerut suspendarea drepturilor acestuia la pensie, petiţie pe care urmau să o prezinte miercuri forului european.

Ziarul Financiar:

Două dintre cele mai importante bănci cen­trale din lume, cea a Elveţiei şi cea a Japo­niei, au făcut clar că pot coborî dobânzile şi mai jos sub zero dacă este nevoie, în timp ce din Danemarca, ţara care experimentează de cel mai mult timp cu dobânzile negative, vin veşti că această politică nu doar că nu a reuşit să împingă în sus preţurile, aşa cum ar fi trebuit, dar n-a reuşit nici să stimuleze investiţiile.

Analiştii cred că anemia economiei daneze va persista ani de zile de-acum încolo.

În Danemarca, ţară care expe­rimentează cu dobânzile negative din 2012, mediul cu dobânzi ultramici a coincis cu cea mai lungă perioadă de inflaţie slabă de după Marea Depre­siune economică, potrivit unei analize a Danske Bank.

În septembrie preţurile de consum au stagnat în raport cu aceeaşi lună a anului trecut, iar preţurile serviciilor au crescut cu cel mai lent ritm din ultimii 50 de ani, notează Bloomberg. Helge Pedersen, economistul-şef al Nordea Bank, bancă cu baza în Copenhaga, crede că este îngrijorător şi faptul că investiţiile nu au reuşit să-şi revină în perioada cu dobânzi ultramici.

„Aceasta ne spune clar că politica monetară nu a fost atât de eficientă“, a spus el. În Elveţia, unde banca centrală a fost forţată de presiunile specula­torilor să abandoneze la începutul anului trecut un plafon minim pentru cursul de schimb franc/euro, vicepre­şe­dintele băncii centrale Fritz Zurbruegg a ieşit la rampă spunând că instituţia este este convinsă că dobânzile negative şi intervenţiile băncii pe cursul valutar sunt instrumentele potrivite pentru protejarea francului, scrie Reuters. Cu alte cuvinte, banca centrală elveţiană şi-a apărat politica de dobânzi ne­gative.

Argumentul lui Zurbruegg este că în pofida unei reduceri uşoare a valorii monedei, „francul este supra­evaluat semnificativ“. El s-a declarat „convins“ de valoarea acestor instru­mente, în pofida efectelor negative pe care le au, cum ar fi reducerea profi­tabilităţii băncilor.

Dobânzile negative sunt acum un fenomen global şi de durată, iar do­bânzile mici pot crea probleme de sta-bilitate financiară, a recunoscut ban­cherul, adăugând că banca naţională supraveghează situaţia.

Declaraţiile vin la câteva zile după ce preşedintele băncii centrale Thomas Jordan a afir­mat că instituţia poate duce dobânzile şi mai adânc în teritoriul negativ dacă este nevoie (...)

Economia elveţiană a înregistrat în al doilea trimestru cel mai rapid ritm de creştere din 2014. Însă banca cen­trală crede că votul britanicilor pentru ieşirea din UE întunecă perspectivele economiei globale.

Preţurile de consum din Elveţia scad de 23 de luni, dar banca centrală anticipează că aces-tea vor reveni pe creştere în urmă-toarea jumătate de an. Rata inflaţiei din 2017 este văzută la doar 0,2%.

Din Japonia, guvernatorul băncii centrale Haruhiko Kuroda a aten­ţionat şi el că va relaxa şi mai mult politica monetară, inclusiv prin noi reduceri ale dobânzilor, dacă va fi nevoie. Scopul ar fi repornirea eco­nomiei şi impul­sionarea inflaţiei.

„Suntem pregătiţi să relaxăm din nou politica, inclusiv prin reducerea dobânzilor pe termen scurt, dacă vom considera că beneficiile sunt mai mari decât costurile“, a spus Kuroda în faţa parlamentarilor niponi.

Banca centrală şi-a mutat luna trecută ţinta de politică monetară pe dobânzi de pe injecţii masive de bani în sistemul financiar în condiţiile în care vechea strategie nu a reuşit să scoată economia din stagnarea cu care se confruntă de decenii.

Surse apropiate situaţiei au spus pentru Reuters că Banca Japoniei va duce dobânzile şi mai jos sub zero pentru a preveni orice salt brusc al yenului, un obstacol în calea accelerarii inflaţiei şi a creşterii economice.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.