Câteva slăbiciuni ale personajului Victor Ponta

Evenimentul Zilei:

Imediat după încheierea discursului, Victor Ponta n-a reuşit să stîrnească în sală nici o tresărire, nici o emoţie. În sala plină cu cei 6.000 de PSD-işti. De ce? Nu-l vor PSD-iştii candidat? Nici vorbă. PSD-iştii îl vor. Cauzele sînt altele, şi ţin de cîteva slăbiciuni ale personajului Victor Ponta. 1) Ca de atîtea ori în ultimii doi ani, Victor Ponta a abordat momentul de la Craiova cu superficialitatea care-l defineşte exemplar. Textul, scris de nişte idioţi, fără cap, fără coadă, fără structură, n-a fost asumat interior de Victor Ponta. Alcătuit din clişee vînturate de Victor Ponta la televiziunile prietenoase cu el, discursul n-a avut nici o idee, nici o temă, n-a conturat nici un ideal, nici un obiectiv. 2) Victor Ponta n-are nici o credinţă. Nici măcar credinţa că Traian Băsescu e un duşman. Nu se deosebește la acest capitol cu nimic de ceilalți golănași din conducerea de azi a PSD şi a ţării: Sebastian Ghiță, Dan Șova. Ca să însufleţeşti o sală trebuie să-i transmiţi o emoţie. Ce emoţie să transmită Victor Ponta sălii de 6.000 de PSD-işti cînd el n-are nici o emoţie?! De aici sentimentul straniu că Victor Ponta venise la tribuna Sălii Polivalente cu o sarcină trasată de alţii, pe care el o îndeplinea mecanic... Pe ce se bazează atunci Victor Ponta? Pe maşinăria PSD-istă de scoatere a șerbilor la vot de către baronii locali. Un pariu pe care şi l-au asumat şi Adrian Năstase şi Mircea Geoană înaintea lui, dat fiind că după Ion Iliescu PSD-ul n-a mai avut în frunte politicieni înăscuţi. Lui Victor Ponta asta ar trebui să-i dea de gîndit.

România Liberă:

Odată ce o tornadă puternică s-a produs în România, altele de forţă similară pot apărea oricând, spune meteorologul american Leslie R. Lemon, care a studiat tornada de la Făcăeni, din 2002. Recomandările sale sunt ignorate de autorităţile române în domeniu, care rămân la fel de sceptice. Când Leslie R. Lemon a studiat tornada de la Făcăeni, din 2002, a fost şocat de neştiinţa oamenilor cu privire la acest fenomen. Mulţi săteni au fost răniţi tocmai pentru că nu ştiau că astfel de fenomene se pot produce în România şi nu credeau că vieţile le pot fi puse în pericol. Astfel, nu au căutat imediat adăpost... Meteorologul american, specializat în studiul furtunilor convective şi în analiza datelor radar, a recomandat atunci autorităţilor din domeniu să ia măsuri pentru conştientizarea publicului şi pentru siguranţa populaţiei. Acum, la 11 ani de la publicarea acelei cercetări care concluziona că „această furtună şi tornadă reprezintă un moment decisiv pentru trezirea României, care trebuie să înţeleagă tornadele”, Lemon le transmite românilor că, odată ce a avut loc o tornadă puternică pe acest teritoriu, înseamnă că o alta se poate produce oricând: “Cel mai mult m-a şocat că exista un număr mare de meteorologi în România care credeau că tornadele nu aveau loc în România”.

Ziarul Financiar:

Avem un Minister al Economiei. O strategie de export de 140 de pagini. Un departament de comerţ şi relaţii internaţionale în cadrul Ministerului Economiei care are 130 de consileri, directori, experţi, cea mai mare parte trimişi peste hotare cu salarii de cel puţin 2.000-3.000 de euro pe lună. Nu avem însă o listă cu 50 de companii româneşti care au reuşit să-şi stabilească o prezenţă regională!... Anul trecut România a înregistrat un nivel record al exporturilor, de aproape 50 de miliarde de euro, dar în top 100 exportatori sunt doar două companii controlate de antreprenori români (Interagro – Ioan Niculae şi Aramis Invest – producător de mobilă din Baia Mare controlat de Iacob Vladimir şi Marius Selescu). Din valoarea totală a exporturilor României, în jur de 80% se realizează de firme cu capital străin, dar baza, în strategiile elaborate de stat, rămân tot românii. La uşa premierului bat multinaţionalele şi ambasadele străine pentru a-şi promova investitorii, dar românii care creează produse competitive şi care pot concura pe pieţele externe sunt anonimi pentru stat.