România a mai pus 140 de kilometri de autostradă pe hartă în 2024, însă infrastructura rutieră rămâne dezechilibrată: doar 6,3% din rețeaua de drumuri naționale este formată din autostrăzi, în timp ce aproape un sfert din drumurile publice sunt încă acoperite cu piatră și pământ, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 140 de kilometri în 2024, iar lungimea reţelei de drumuri publice totaliza 86.847 km, din care 17.994 km (20,7%) drumuri naţionale, 35.091 km (40,4%) drumuri judeţene şi 33.762 km (38,9%) drumuri comunale, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 51,5% (44.752 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 23,7% (20.563 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 24,8% (21.532 km) drumuri pietruite şi de pământ.
Starea tehnică a drumurilor
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 25,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 37,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
Din lungimea drumurilor naţionale, 6.189 km (34,4%) erau drumuri internaţionale, 1.137 km (6,3%) autostrăzi şi 121 km (0,7%) drumuri expres, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.323 km (12,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 314 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 39 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 52,7% drumuri modernizate şi 33,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
La 31 decembrie 2024, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.611 km, din care 10.515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.
Densitatea liniilor la 1.000 km pătraţi teritoriu era de 44,5 la mie. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60 la mie), regiunea Nord-Vest (47,8 la mie) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie).
La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
Comentează