Politizarea excesivă şi netransparentă şi de multe ori diletantă a administraţiei publice a dus la instabilitate în funcţionarea acesteia, a declarat premierul Dacian Cioloş, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la "Ora prim-ministrului".
În cadrul acestei dezbateri, a cărei temă a fost "Reforma administraţiei publice", Dacian Cioloş a spus că au fost identificaţi trei piloni principali pentru acest proces. "E vorba de funcţia publică, pe de o parte, de definirea funcţiei publice, a statutului funcţionarului public, a modului în care se fac recrutarea şi progresia în carieră, a responsabilităţilor pe care le are funcţionarul public. Apoi, al doilea pilon e legat de administraţia publică centrală şi al treilea pilon legat de administraţia publică locală. Ne dorim cu intervenţia de astăzi să lansăm o dezbatere publică pe aceste subiecte, care să aibă loc în cursul lunii aprilie-mai, în aşa fel încât în iunie să fim în măsură să venim cu un pachet de propuneri legislative pe care să îl supunem discuţiei şi aprobării în Parlament", a spus Cioloş.
El a adăugat că au fost identificate mai multe probleme în administraţie. "Legat de funcţia publică, am constatat (...) politizarea excesivă şi netransparentă şi de multe ori diletantă a administraţiei publice care a dus la instabilitate în funcţionarea administraţiei, cu reorganizări instituţionale şi cu modificări legislative frecvente, cu o legiferare ad-hoc, cu un exces de numiri temporare care duc la instabilitate în procesul decizional în administraţie", a susţinut Cioloş, precizând că, din 2008 şi până în prezent, Legea 188/1999 privind privind Statutul funcţionarilor publici a fost modificată de 22 de ori. "Nu există totodată un sistem coerent şi motivant de dezvoltare a carierei în funcţia publică, pe mai multe nivele. În momentul de faţă, avem doar trei nivele de evoluţie în funcţia publică, ceea ce creează foarte repede o anumită aplatizare a motivării de progres în carieră. Pe de altă parte, sistemul de recrutare este excesiv de birocratic şi neperformant, se bazează în mare parte pe memorie", a afirmat Dacian Cioloş.
Potrivit acestuia, în administraţia publică centrală pot fi observate multe suprapuneri şi neclarităţi ale mandatelor instituţiilor centrale, ministerelor şi agenţiilor. "Organigramele de cele mai multe ori nu reflectă responsabilităţile pe care instituţiile respective le au, ci sunt de foarte multe ori mai ales instrumente de schimbare din funcţiile de conducere a unor persoane. Vedem totodată calitatea slabă a politicilor publice, lipsa de coordonare şi de coerenţă în implementare, lipsa fundamentării adecvate pe baze de date şi de analize. Este aici de notorietate şi calitatea slabă a cheltuielilor publice şi lipsa unei legături clare între rezultatele obţinute şi resursele care sunt utilizate", a declarat premierul.
Cioloş a mai afirmat că în administraţia centrală, în lipsa unor responsabilizări foarte clare, există şi "un proces foarte greoi de asumare a deciziei". "Asta şi pentru că nu avem o separare clar definită a responsabilităţilor de demnitar sau de ales local, de funcţionar public sau de contractual", a punctat prim-ministrul. Conform acestuia, există costuri foarte ridicate pentru a întreţine administraţii ale unor localităţi mici. "Peste 50% din comunele din România în momentul de faţă nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim apoi de proiecte de investiţii pentru dezvoltare. Totodată, observăm o lipsă a coordonării strategiilor şi programelor de investiţii în infrastructura locală (...). Sistemul de transferuri de la bugetul de stat este frecvent schimbat şi nu sprijină în mod durabil şi obiectiv cele mai sărace comunităţi locale. Aici de multe ori Fondul de Rezervă al Guvernului este un instrument principal de reechilibrare, dar nu pe criterii obiective a nevoilor de finanţare a diferitelor colectivităţi locale", a explicat Dacian Cioloş, conform Agerpres.
Comentează