Caz greu pentru PICCJ -Adina Florea, Alex Cosma, ex-magistratul Ceort și alte persoane, sub `tunul` plângerii penale a ex-magistratului Negulescu, după achitare

Începe greul la Parchetul instanței supreme, atât pentru procurorii care au fost desemnați pentru anchetarea magistraților după desființarea SIIJ cât și pentru ex-magistratul SIIJ, Adina Florea, fostul magistrat PICCJ, condamnat definitiv, Cătălin Ceort, a fiului ex-președintelui CJ Prahova, Mircea Cosma, Alexandru, după ce fostul magistrat Mircea Negulescu îi acuză pe toți de constituirea unui grup infracțional organizat ce a avut drept unic scop orchestrarea înscenării dosarului în care a fost achitat, nedefinitiv, de către judecătorii ICCJ.

Mai precis, zilele trecute, ex-magistratul Negulescu a transmis la PICCJ, în atenția procurorului general al României, Gabriela Scutea, o plângere penală, de peste 200 de pagini, în care explică pas cu pas modalitatea în care martorii de casă ai lui Vlad Cosma au agreat să îi retragă declarațiile și să le modifice cu  declarații favorabile, astfel încât să lase impresia falsă că el ar fi condus anchete abuzive.

Ex-magistratul Negulescu explică faptul că întregul ansamblu ar fi fost orchestrat de Vlad Cosma pentru a-l „elimina„ din mediul judiciar, iar la orchestrație ar fi aderat pe parcurs și fostul procuror al SIIJ Adina Florea.

Membrii presupusului GIO

În plângerea sa Negulescu o acuză pe fosta magistrată de la SIIJ, Adina Florea de represiune nedreapta, cercetare abuzivă, abuzul în serviciu, inducerea in eroare a organelor judiciare prin ticluire de probe, constituirea unui grup infractional organizat, favorizarea faptuitorului și fals intelectual iar pe Alexandru Vlad Cosma de constituirea unui grup infracțional organizat, fals in inscrisuri sub semnatura privata, mărturie mincinoasă,  fals in declaratii,  inducerea in eroare a organelor judiciare prin formularea unei sesizari mincinoase ,  inducerea in eroare a organelor judiciare prin ticluire de probe,  favorizarea faptuitorului, complicitate la represiune nedreapta, complicitate la Cercetare abuzivă și complicitate la abuzul în serviciu.

Afaceristul cercetat de Negulescu, Răzvan Alexe este acum acuzat de fostul procuror judecat la ICCJ de costituirea unui grup infractional organizat, fals in inscrisuri sub semnatura privata, mărturie mincinoasă, fals in declaratii, inducerea in eroare a organelor judiciare prin formularea unei sesizari mincinoase , inducerea in eroare a organelor judiciare prin ticluire de probe, favorizarea faptuitorului, complicitate la represiune nedreapta, complicitate la Cercetare abuzivă și complicitate la Abuzul în serviciu.

Sub tunul acelorași acuzații ale lui Negulescu intră și fosta secretară a afaceristului prahovean, Alexe, Cecilia Stroe, Marcel Păvăleanu, Florian Mihai Vaida, Ovidu Teodor Luca, David Andrei Vitter, Magda Stasie, fostul procuror PICCJ Cătălin Ceort și avocata Georgeta Buliga.

ICCJ a bătut în cuie - acuzatorii lui Negulescu, oamenii de casă a lui Vlad Cosma!

Un argument forte cu care ex-procurorul Negulescu începe atacul împotriva „acuzatorilor„ săi este chiar cel al instanței supreme, din motivarea prin care l-a achitat integral în dosarul procurorului SIIJ Adina Florea.

Toți martorii folosiți de către Florea și care au schimbat declarațiile succesiv în maniera instrumentării dosaurlui penal de la SIIJ de către aceasta, ar fi oameni de casă ai familiei Cosma.

„În analiza punctuală a fiecărei acuzații, Înalta Curte va proceda, așa cum s-a arătat, la examinarea tuturor declarațiilor date de martori și partea civilă, atât în prezenta cauză, cât și în dosarul penal în care cercetările au fost începute de către inculpatul Negulescu Mircea - nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, devenit ulterior nr. 426/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și apoi nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și, ulterior, în fața instanței în cadrul cauzei penale nr. 4564/105/2017 a Tribunalului Ploiești.

De altfel, în același sens a procedat și parchetul, probațiunea fiind constituită inclusiv din copii ale actelor din acest dosar de urmărire penală (mo tiv pentru care s-a și dispus atașarea dosarului nr. 4564/105/2017 al Tribunalului Ploiești după soluționarea sa definitivă), însă procurorul a valorificat din punct de vedere probator doar declarațiile în care inculpații/martorii au revenit asupra susținerilor inițiale.

Or, aflarea adevărului în cauză nu poate fi realizată prin ignorarea declarațiilor anterioare și analiza realității motivelor invocate de martori/inculpați pentru schimbarea poziției procesuale.

Cu alte cuvinte, Înalta Curte nu poate pleca de la premisa că în prezenta cauză partea civilă și martorii relatează adevărul, mai ales că o parte dintre aceștia au avut sau au calitatea de inculpați în alte cauze penale în care au adoptat aceeași strategie de apărare.

Ca o primă constatare, Înalta Curte reține că martorii care și-au schimbat declarațiile sunt cei aflați în sfera de influență a lui Alexe Răzvan și Cosma Vlad Alexandru sau în relații apropiate cu Ușurelu Petrică Lucian.

Persoanele audiate în calitate de martori și care nu au absolut nicio legătură cu părțile din dosarul nr. 4564/105/2017 al Tribunalului Prahova și-au menținut declarațiile date în fața procurorului Negulescu, atât în cursul urmăririi penale efectuate de S.I.I.J. cât și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătând că asupra lor nu s-au făcut nici un fel de presiuni, iar cele relatate corespund adevărului.

Înalta Curte va porni de la acuzațiile legate de audierea martorilor Alexe Răzvan și Stroe Cecilia, întrucât, astfel cum se va demonstra, sunt primii care au dat declarații în dosarul nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, după care, va analiza acuzațiile privind ticluirea probelor în funcție de cele două fapte care au fost reținute în sarcina lui Vlad Cosma Alexandru: cea vizând depozitarea și distribuirea către alegători a unor produse interzise în campania electorală și cea legată de solicitarea de fonduri pentru campania electorală, disimulate într-un contract încheiat între S.C. Allianso Business Park S.R.L. și S.C. Alex Design S.R.L”, se arată în motivarea ICCJ, care reprezintă acum proba forte a magistratului Negulescu în acuzarea celor ce l-au acuzat.

Minciuni de martori, deep-fake judiciar, constatate de ICCJ

Vorbind despre modalitatea de instrumentare a dosarului de către ex-magistratul SIIJ Adina Florea în care l-a deferit justiției pe ex-procurorul Negulescu, ICCJ pune punctul pe I si arată în clar că a fost vorba de un dosar instrumentat neprofesionist și mai ales în direcția vădită a producerii unor acuzații care nu există.

„În acest context probator, care demonstrează cum a decurs discuția dintre procuror și inculpat (la cea mai mare parte a acesteia participând și avocatul ales care s-a implicat în mod activ), este mai mult decât evident că toate declarațiile lui Alexe Răzvan referitoare la teroarea, presiunile la care a fost supus de procurorul Negulescu în perioada în care a fost arestat preventiv pentru a formula denunțuri sunt nereale, scopul său vădit fiind acela de a se sustrage răspunderii penale în dosarele în care era judecat și în care a folosit aceeași strategie de apărare (astfel cum rezultă din declarațiile sale date în fața instanțelor, aflate în fotocopie la dosarul de urmărire penală).

Lipsa totală de onestitate a lui Alexe Răzvan, lipsa oricăror scrupule pentru atingerea acestui scop este evidențiată și de invocarea propriului copil, susținând că acesta a fost folosit de procuror pentru a-l determina să formuleze denunțuri „ eram arestat la Câmpina când a chemat-o pe soția mea cu minorul de 10 ani ca să mă determine să dau declarație împotriva unui primar și împotriva lui Cosma Vlad Alexandru”.

Realitatea este că aducerea minorului la parchet a constituit o măsură de favoare, pentru ca acesta, în vârstă de numai 10 ani, să nu fie traumatizat de vederea tatălui în arest, iar împrejurarea rezultă atât din declarația martorei Stasie Magdalena cât și din procesul verbal de redare a discuției ambientale”, punctează între altele judecătorii ICCJ, elemente redate și de Negulescu în plângerea sa.

„Un alt element care dovedește nesinceritatea martorilor Alexe Răzvan și Stroe Cecilia Cristina îl reprezintă faptul că informațiile din denunț sunt diferite de cele prezentate în declarațiile acestora. Astfel, Alexe Răzvan relatează despre „punerea la dispoziție a unui depozit frigotermic aflat în incinta Parcului West Park - Allianso Business Park - pentru depozitarea produselor perisabile, respectiv pui si carne tocată, precum si un depozit pentru alte produse de larg consum neperisabile, respectiv tigăi, tricouri, geci, flaeere, afișe, ulei, bere”, împrejurări ce nu se regăsesc în denunțul lui Ușurelu Petrică, acesta arătând că Vlad Cosma a folosit doar hala SME, fără să ceară amănunte și fără să cunoască activitățile ce s-au desfășurat. Alexe Răzvan vorbește despre înmânarea unor sume de bani în fața depozitului Aliansso, fapte, de asemenea, nerelatate de Ușurelu Petrică”, se mai arată în plângerea de la PICCJ.

„Cosma și Compania au ticluit probe”...

`Înalta Curte constată, asadar, că analiza coroborată a materialului probator administrat conduce la concluzia certă că nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de către partea civilă și o parte din martorii din prezenta cauză, în scopul evident de a-și susține apărările din alte dosare penale, însă, prin gravitatea afirmațiilor și caracterul organizat demonstrat în cauză, declarațiile acestora depășesc cu mult cadrul permis de dispozițiile legale.

După cum rezultă din probatoriul expus, această strategie de apărare a fost inițiată în contextul declanșării acțiunii disciplinare împotriva procurorului, ulterior fiind favorizată de soluțiile dispuse în cadrul acestei proceduri, dar și de reflectarea în media a conduitei procurorului. Împrejurarea că într-o anumită speță concretă s-­a dovedit un comportament ce a dus la soluția excluderii din magistratură este fără relevanță în prezenta cauză și nu poate fi generalizată pentru toate cazurile instrumentate de procurorul Negulescu Mircea, după cum nici nu poate constitui temei de acordare a prezumției absolute de adevăr pentru toate susținerile persoanelor care, la un moment dat, au fost audiate în diverse calități procesuale de acesta.

In prezenta cauză, acceptarea necenzurată a susținerilor părții civile și ale martorilor, fără a se observa aspectele esențiale care demonstrau fără nicio îndoială că realitatea era opusă celei relatate de aceștia (respectiv a datelor la care au fost audiați martorii și au fost înregistrate declarațiile acestora, a celei la care s-a formulat denunțul; a faptului că o serie de martori, care nu aveau nicio legătură cu părțile din dosarul nr. 427/P/2014, susțineau împrejurări de fapt similare celor relatate de Alexe Răzvan și Stroe Cecilia în fața procurorului Negulescu; a faptului că și în fața altor procurori declarațiile au fost similare, etc.), a condus la formarea acestui dosar penal, care a influențat și soluția pronunțată în cauza în care Alexe Răzvan, Cosma Vlad Alexandru și Ușurelu Petrică Lucian erau cercetați în calitate de inculpați.

Examinarea întregului probatoriu conduce la concluzia certă că în instrumentarea dosarului nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, procurorul Negulescu Mircea nu a determinat, prin constrângere sau conduită cu efect intimidant, martorii să formuleze denunț sau declarații mincinoase cu privire la participarea la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală a părții civile Vlad Cosma Alexandru și nici nu a săvârșit vreo faptă care să poată fi circumscrisă noțiunii de ticluire de probe nereale`, sunt concluziile ICCJ pe care acum ex-procurorul Negulescu le folosește în plângerea penală îndreptată către cea care l-a anchetat și martorii săi.