DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CCR a amânat pronunțarea unei decizii privind constituționalitatea pensiei speciale a Avocatului Poporului

www.ccr.ro
CCR

CCR amână pronunțarea pe marginea sesizării lui Iohannis privind Legea Avocatului Poporului

CCR a amânat, miercuri, pronunțarea pe marginea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind Avocatul Poporului, formulată de Klaus Iohannis. Șeful statului a susținut că se acordă pensie specială pentru Avocatul Poporului și pentru persoanele care au exercitat în trecut această funcţie.

”În ziua de 12 decembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, (...) , a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, obiecţie formulată de Preşedintele României. Curtea Constituțională, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de 23 ianuarie 2019”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 12 noiembrie, Curtea Constituţională a României cu privire la proiectul ce prevede modificarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului.

Şeful statului argumentează în sesizarea formulată şi depusă, luni, la CCR, că, potrivit noii legi, Avocatul Poporului ar beneficia de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar, similară cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale, se arată comunicatul de presă al Adminsitraţiei Prezidenţiale.

"Spre deosebire de pensia stabilită pentru judecătorii Curţii Constituţionale, legea criticată acordă pensie specială atât pentru Avocatul Poporului în funcţie, cât şi pentru persoanele care au exercitat în trecut această funcţie, fiind neclar dacă acest drept se cuvine inclusiv persoanelor care au deţinut funcţia de Avocat al Poporului şi au pierdut această calitate datorită revocării lor din funcţie de către Parlament ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, în condiţiile stabilite de lege", prevede textul sesizării preşedintelui Iohannis.

Acesta critică şi modificarea conform căreia pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează conform legii.

"Analizând aceste dispoziţii în coroborare cu cele prevăzute la art. I pct. 8 referitoare la stabilirea şi calculul pensiei de serviciu al Avocatului Poporului, considerăm că textele sunt neclare în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili şi se va actualiza în raport cu indemnizaţia Avocatului Poporului sau cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. În atare condiţii, rezultă că art. I pct. 8 şi pct. 9 din legea criticată sunt neclare în ceea ce priveşte condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei Avocatului Poporului prin raportare la condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei judecătorilor Curţii Constituţionale şi, prin urmare, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituţie", potrivit sursei citate.

De asemenea, Iohannis critică şi pensia anticipată de care ar putea benficia adjuncţii Avocatului Poporului.

"Legea dedusă controlului instanţei constituţionale stabileşte, prin introducerea la art. 11 din Legea nr. 35/1997 a alin. (13), posibilitatea acordării adjuncţilor Avocatului Poporului a unei pensii anticipate, cu cel puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Nici în acest caz textul de lege nu precizează dacă acordarea acestui tip de pensie este posibilă şi în situaţia încetării deţinerii acestor funcţii, în condiţiile legii, ca urmare a revocării din funcţie datorate încălcării Constituţiei şi a legilor ţării", prevede documentul depus la Curte.

Totodată, Klaus Iohannis susţine şi că "având în vedere că funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, iar cea de adjunct al Avocatului Poporului cu cea de secretar de stat, beneficiind de aceleaşi drepturi cu aceştia, considerăm că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi adjuncţii săi constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang".

Conform sursei citate, "în cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective".

Klaus Iohannis argumentează că o altă modificare a legii, care prevede ca, în cazul în care în funcţia de Avocat al Poporului este numit un consilier juridic sau o persoană care lucrează în cadrul instituţiei, crează un provilegiu pentru foştii adjuncţii ai Avocatului Poporului.

"În opinia noastră, prin această prevedere, se instituie un privilegiu pentru foştii adjuncţi ai Avocatului Poporului la ocuparea unui post în cadrul instituţiei, în detrimentul altor persoane care ar îndeplini criteriile cerute pentru ocuparea respectivului post prin concurs. Textul prezintă neclarităţi întrucât acesta nu precizează dacă aceste funcţii reprezintă temei pentru rezervarea şi ocuparea ulterioară a postului chiar şi de către o persoană care a deţinut funcţia de Avocat al Poporului, însă a fost revocată pentru cauze imputabile acesteia, potrivit legii. În cazul dispoziţiilor avute în vedere din legea dedusă controlului de constituţionalitate nu rezultă de ce calitatea de adjunct al Avocatului Poporului, care a încetat în condiţiile legii (de exemplu, pentru incompatibilitate), poate constitui o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru a reglementa o procedură de ocupare a unui post vacant, derogatorie de la regula conform căreia posturile vacante plătite din fonduri publice se ocupă prin concurs", conform sursei menţionate.

Şeful statului susţine că sunt neclarităţi şi în ceea ce priveşte plata personalului contractual aferent al instituţiei, respectiv şoferii.

"Art. I pct. 65 introduce art. 552 care la alin. (1) prevede că personalul instituţiei Avocatul Poporului este format din demnitari, personal de conducere şi de execuţie de specialitate cu statut de funcţionar public parlamentar şi personal încadrat prin contract individual de muncă. Alin. (2) teza finală a aceluiaşi articol dispune că personalul contractual, respectiv şoferii beneficiază de salarii stabilite la nivelul în plată aferent funcţiilor similare din cadrul serviciilor Parlamentului. Din analiza textelor nu este clar dacă personalul contractual va fi format exclusiv din şoferi sau dacă intenţia legiuitorului este de a echivala doar salariile şoferilor din rândul personalului contractual cu cele aferente funcţiilor similare din cadrul serviciilor Parlamentului", explică preşedintele României în textul sesizării.

Un alt argument vizează riscul la care se expune personalul Mecanismului naţional de prevenire şi cel al Avocatului Poporului, atunci când efectuează vizite sau anchete în locuri unde există factori de risc.

"Legea supusă controlului de constituţionalitate introduce, prin art. I pct. 65, art. 552 alin. (4) prin care personalul Mecanismului naţional de prevenire şi personalul instituţiei care efectuează vizite sau anchete în spaţii unde există factori ce pot afecta sănătatea şi integritatea fizică şi psihică beneficiază de sporuri de 15% pentru condiţii vătămătoare. Aceste dispoziţii intră în contradicţie cu alte reglementări în vigoare care privesc salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cu privire la cuantumul sporurilor care pot fi acordate. Aşadar, considerăm că modificările avute în vedere de legea dedusă controlului instanţei constituţionale sunt incomplete şi insuficiente, întrucât acestea ar fi trebuit să se raporteze la regulile stabilite prin legea cadru în materie (Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice)", potrivit sursei amintite.

În plus, au fost făcute modificări neclarare, în opinia lui Klaus Iohannis, cu privire la felul în care sunt încadrate persoanele care lucrează în cadrul instituţiei, respecti dacă au statul de funcţionar public sau sunt încadraţi pe bază de contract.

"Conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, reiese faptul că textul de lege se va aplica şi personalului contractual. Or, privilegiul rezervării postului este specific funcţiei publice, menit să confere stabilitate funcţiei publice. În situaţia în care legiuitorul a avut ca intenţie instituirea unei derogări de la legea cadru aplicabilă personalului contractual din această instituţie, atunci acesta ar fi trebuit să o prevadă în mod expres în textul legii. În lipsa unei atare prevederi legea este neclară, lipsită de previzibilitate şi susceptibilă de interpretări, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea legii", prevede textul sesizării.

Totodată, şeful statului susţine că unele dintre reglementările noii Legi duce la noi cheltuieli din bani publici.

"Personalul instituţiei Avocatului Poporului va fi format din demnitari, personal de conducere şi de execuţie de specialitate cu statut de funcţionar public parlamentar şi personal încadrat prin contract individual de muncă. Drept urmare, personalului de conducere şi de execuţie de specialitate cu statut de funcţionar public parlamentar i se vor aplica prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, beneficiind, în mod corespunzător, de toate drepturile şi având toate obligaţiile acestuia. Astfel, prin aceste reglementări se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plăţii unor categorii de pensii speciale, pensii anticipate şi a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare. Toate aceste prevederi dau naştere unor cheltuieli financiare care sunt de natură să majoreze cheltuielile bugetului de stat şi pe cele ale bugetul asigurărilor sociale de stat", potrivit sursei citate.

Iohannis critică şi faptul că iniţiatorii proiectului care modifică Legea 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului nu precizează care este impactul bugetar al actului normativ.

"Conform art. 15 alin. (3) din Legea nr. 500/2002, în cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, fişa financiară, în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării, iar conform art. 111 alin. (1) teza a II-a din Legea fundamentală „În cazul în care o iniţiativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.” În acelaşi sens, art. 138 alin. (5) din Constituţie prevede că „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”. Subliniem faptul că, din analiza fişei legislative a legii deduse controlului de constituţionalitate reiese că iniţiatorii nu au precizat care este impactul bugetar, cheltuielile bugetare în anul curent şi în următorii ani şi sursele din care să se asigure acoperirea cheltuielilor generate de propunerea legislativă", precizează preşedintele României.

Senatul a adoptat, pe 15 octombrie, în calitate de for decizional, proiectul legislativ pentru modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, care prevede că persoana care se află la conducerea instituţiei va primi pensie specială, care poate fi cumulată cu indemnizaţia pentru mandatul în curs. Legea a fost trimisă spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis pe 24 octombrie.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.