Premium
Curtea Constituțională a admis, joi, excepția de neconstituționalitate a Avocatului Poporului în legătură cu ordonanța de urgență 26/2020 privind alegerile anticipate.
CCR, cu majoritate de voturi, a admis excepţia invocată de Avocatul Poporului şi a constatat că OUG 26/2020 este neconstituţională în ansamblul său. Potrivit unui comunicat oficial al Curţii, decizia se bazează pe trei elemente majore care generează neconstituţionalitatea: alegerile anticipate nu pot avea loc simultan cu alegerile locale, la alegerile parlamentare nu se poate vota oriunde, indiferent de domiciliu, iar legislaţia electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Acest din urmă aspect elimină şi posibilitatea, vehiculată de PNL, de a reveni la alegeri locale în două tururi prin OUG.
OFICIAL CCR:
În ziua de 12 martie 2020, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate este neconstituțională, în ansamblul său.
Curtea a constatat că dispoziţiile art.I pct.35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care elimină condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot și dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reşedinţa), cu consecința eludării însuși scopului pentru care au fost înființate circumscripțiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art.36 și art.37 din Constituție.
Curtea a constatat că dispozițiile art.IV alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art.36 din Constituție, întrucât îl pune în situația parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinței politice și, implicit, efectivitatea dreptului la vot. Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituție, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) şi pentru o funcţie electivă națională (deputat sau senator).
În continuare, având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispozițiilor art.63 alin.(1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reținut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează. Mai mult, ținând cont de faptul că obiectul reglementării – „unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidență, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu și mai puțin timp înainte de organizarea acestor alegeri. De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale: eliminarea unui element esențial privind identificarea cetățeanului care își exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) și lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale). Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea a constatat că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020, legiuitorul delegat nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei și principiul securității juridice.
În fine, reținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020 încalcă art.1 alin.(3) şi (5), art.36, art.37 și art.61 alin.(1) din Constituție, lipsind de legitimare și reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetățenilor, precum și regimul constituțional al Parlamentului. În consecință, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, în ansamblul său, contravine dispozițiilor art.115 alin.(6) din Constituție.
