Curtea Constituţională a României ia în discuţie, miercuri, sesizarea a 99 de parlamentari privind proiectul de lege care duce la dezincriminarea conflictului de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor ce şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013. Tot miercuri, Curtea Constituţională a României (CCR) ia în discuţie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali.
Conform site-ului Camerei Deputaţilor, aceştia au trimis, pe 23 iunie, preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.
Citește și: DEZVĂLUIRI BOMBĂ – SIE plateste 8000 de euro pe luna un jurnalist
Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, această lege are rolul de a lămuri "confuziile privind data intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, respectiv data de la care produc efecte juridice.
Iniţiatorii sesizării consideră neconstituţionale prevederile actului normativ, deoarece adoptarea acestei legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care "asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale", conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară.
Citește și: Caz ȘOCANT în Vaslui: A fost violată de fratele său pentru că nu credea că e virgină
Deputaţii arată că acest proiect de lege are efecte retroactive, încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României.
De asemenea, în expunerea de motive se arată că proiectul "asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o 'subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie' pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie (...) aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă".
Citește și: Dovedit ȘTIINȚIFIC: Femeile frumoase afectează sănătatea bărbaților
"Trebuie menţionat că infracţiunea de 'conflict de interese' prevăzută de art. 301 Cod Penal nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelor 'zone gri' în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal", se mai arată în explicaţiile deputaţilor.
Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativă prin care senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriţi de Agenţia Naţională de Integritate.
Propunerea legislativă precizează că dispoziţiile din Statutul deputaţilor şi senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-şi pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv şi nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, adică înainte de 21 august 2013.
Citește și: Ea e bona de 18 ani care a abuzat sexual un băiat de 13 ani / FOTO
Curtea Constituţională a României (CCR) ia în discuţie, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali.
Pe 22 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Citește și: Un bărbat din Botoșani și-a prins penisul în gard
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.
Klaus Iohannis consideră că intervenţia legislativă asupra art. 9 lit. f) şi art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau judeţean, primar şi preşedinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei.
Citește și: O elevă de 14 ani din Brașov a fost ÎMBĂTATĂ și VIOLATĂ: Cine e agresorul
"Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale ce nu face distincţie în funcţie de modalităţile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menţionează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislaţia penală în vigoare), fie intenţia legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii, aşa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituţie şi au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici exigenţele principiului egalităţii, aşa cum rezultă acesta din art. 16 din Constituţie", preciza Preşedinţia într-un comunicat.
Astfel, susţine şeful statului, pierderea mandatului de către alesul local care este condamnat prin 'hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare' presupune că instanţa a stabilit în mod definitiv vinovăţia acestuia.
Citește și: Hackerii chinezi au acces la milioane de telefoane din toată lumea
"Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt 'cu executare', chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal", precizează Iohannis.
El apreciază că noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege.
Citește și: Test de cultură generală cu 10 întrebări
În sesizare, preşedintele arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia, iar o condiţie a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceştia se obligă la respectarea Constituţiei şi a legilor.
Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracţiunii şi titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată.
Citește și: Când tehnologia și medicina se întâlnesc: acest joc pentru mobil ajută la cercetarea demenței
Conform sesizării, interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie pun în evidenţă principiul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, de la care, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului se îndepărtează, nefiind justificată de o nevoie socială reală şi venind în contradicţie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.
Combaterea corupţiei reprezintă, în opinia lui Iohannis, o cerinţă reală a societăţii româneşti şi o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni.
"Din această perspectivă, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constituţionalitate, în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie prevăzute la art. 289-290 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infracţiuni de corupţie, contravine art. 1 alin. (3) şi alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) şi alin. (2). (...) Or, eficienţa cadrului de integritate, precum şi asumarea angajamentelor la nivel internaţional de către statul român în lupta împotriva corupţiei ar putea fi afectate dacă s-ar menţine reglementarea din legea dedusă controlului. Angajamentele internaţionale asumate de România nu pot fi contrazise prin legislaţia naţională, întrucât statul român este obligat să respecte cu bună-credinţă obligaţiile asumate la nivel internaţional", se mai precizează în sesizare.
Iohannis concluzionează că diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România.
Comentează