Premium
Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate, joi, proiectul de lege al PNL și USR care vizează revizuirea Constituției, precum și inițiativa legislativă a PSD-ALDE care prevede tot revizuirea Legii fundamentale, potrivit Mediafax.
Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, „înainte de sesizarea Parlamentului pentru inițierea procedurii legislative de revizuire a Constituției, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoțită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituțională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunțe asupra respectării dispozițiilor constituționale privind revizuirea”.
PNL şi USR au depus, pe 1 iulie, la Parlament un proiect pentru revizuirea Constituţiei prin care condamnaţii definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluşi de la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, iar amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie este interzisă.
Proiectul are în vedere interzicerea dreptului de a fi aleşi în „organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României” pentru cetăţenii „condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Modificările vizează şi funcţia de eurodeputat: „Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
În categoria legilor organice este interzisă „acordarea amnistiei şi a graţierii colective pentru fapte de corupţie”. De asemenea, parlamentarii şi Guvernul nu vor putea avea iniţiative legislative pentru amnistia şi graţierea colectivă cu privire la faptele de corupţie.
Citește și: Simona Halep i-a luat fața Vioricăi Dăncilă! Reacție uluitoare în Parlamentul European
Propunerea mai prevede şi interzicerea acordării, de către preşedintele României, a graţierii individuale pentru fapte de corupţie.
În acelaşi timp, Guvernul nu va putea da ordonanţe de urgenţă ce afectează legile organice care reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a graţierii colective şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.
În ceea ce priveşte atribuţiile Curţii Constituţionale, acest organism se va putea pronunţa pe constituţionalitatea „ordonanţelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului”. Totodată, judecătorii Curţii ar putea hotărâ asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.
Iniţiatorii propunerii de modificare a Constituţiei motivează aceasta de „punerea în aplicare a rezultatului Referendumului pe probleme de interes naţional convocat de Preşedintele României, dl. Klaus Iohannis şi desfăşurat la data de 26 mai 2019”.
Proiectul PSD-ALDE pentru revizuirea Constituției extinde dreptul de a sesiza OUG la CCR
Pe 2 iulie, coaliția PSD-ALDE a depus, la Camera Deputaților, proiectul pentru revizuirea Legii fundamentale, care prevede interdicția de a deține funcții publice a persoanelor condamnate la închisoare, dar și extinderea dreptului de a sesiza CCR în privința ordonanțelor de urgență.
Proiectul de lege a fost semnat, în numele inițiatorilor de președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.
PSD și ALDE propun revizuirea Constituției, astfel încât persoanele condamnate la închisoare să nu mai poată deține funcții publice.
„Nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale și locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”, prevede completarea adusă articolului 37 din Constituție cu un nou alineat 2¹.
O altă modificare vizează interdicția președintelui României de a acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție:
„Președintele României îndeplinește următoarele atribuții: acordă grațierea individuală; nu poate acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.
În forma în vigoare, articolul 94, litera d făcea referire doar la atribuția președintelui de a acorda grațiere individuală.
Citește și: Simona Halep i-a luat fața Vioricăi Dăncilă! Reacție uluitoare în Parlamentul European
Potrivit actului normativ propus de PSD-ALDE, Guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care privesc organizarea judiciară.
„Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, precum și al organizării judiciare și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, prevede modificarea adusă articolului 115 alineatul (6) din Constituție.
Legea fundamentală prevede în prezent, la articolul 115 alineatul (6) că: „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
De asemenea, propunerea coaliției vizează și dreptul președintelui României sau al partidelor parlamentare de a sesiza ordonanțele de urgență la CCR.
„hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind ordonanțele, la sesizarea Președințelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; excepția se poate înainte în termen de 5 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede completarea adusă articolului 146, litera c, din Constituție.
Potrivit regulamentului Parlamentului, „adoptarea unui proiect sau a unei propuneri de revizuire a Constituţiei de către Camera Deputaţilor şi Senat se face cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.
De asemenea, regulamentul mai prevede că, „dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere”.
La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de președintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
