Curtea Constituţională a admis, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care introduce un regim de detenţie la domiciliu pentru condamnările de până la un an de închisoare, inclusiv pentru cei condamnaţi pentru corupţie, excepţie făcând faptele cu violenţă.
”Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecție formulată de Președintele României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituțională, în ansamblul său.
Citește și: Vești bune pentru o anumită categorie de bugetari-Se anunță o nouă minivacanță luna viitoare
În motivarea soluției pronunțate, Curtea a constatat că între forma legii adoptată de Camera Deputaților şi cea adoptată de Senat există o diferență majoră de conținut, forma finală îndepărtându-se de la scopul urmărit de iniţiator, şi anume consacrarea dreptului persoanei private de libertate de a participa la funeraliile unui membru de familie și stabilirea unei proceduri efective/eficiente pentru exercitarea acestui drept. Astfel, Curtea a constatat că forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, reglementează în ceea ce privește comisia pentru liberare condiționată și atribuțiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în ceea ce privește regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește contestația împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, precum și în materia liberării condiționate.
Citește și: Anchetă de proporții în România! Ce nereguli făceau operatorii de telefonie
Așa fiind, Curtea a reţinut existența unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor, ceea ce contravine dispozițiilor art.75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.”, arată CCR.
Citește și: Un cunoscut retailer din România a data lovitura- Vânzari record .
Comentează