Curtea Constituțională a publicat, luni, în Monitorul Oficial nr. 1041/10 noiembrie 2025, motivarea completă a Deciziei nr. 481 din 20 octombrie 2025, prin care a declarat constituțională Legea privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, asumată de Guvernul Ilie Bolojan, cu excepția prevederii referitoare la testul poligraf pentru funcționarii din cadrul Autorității Vamale Române.
Documentul arată pentru prima dată argumentele detaliate ale judecătorilor constituționali, care au constatat că testarea cu poligraful este formulată neclar, lipsită de garanții legale și poate lăsa loc arbitrariului administrativ, dar că restul măsurilor din lege – inclusiv cele privind restructurarea personalului bugetar, modificarea regimului fiscal și controlul intern în instituțiile publice – țin de marja de apreciere a Guvernului în materie de politică economică.
„Legea lasă loc arbitrariului”
CCR a admis parțial obiecțiile de neconstituționalitate, eliminând doar sintagma „inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf” din articolele referitoare la Autoritatea Vamală Română.
„Textul legal nu stabilește cadrul juridic al testului poligraf, condițiile de utilizare, garanțiile privind consimțământul persoanei și nici efectele sale. În lipsa acestor elemente, norma devine lipsită de claritate și previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție”, au scris judecătorii în motivare.
Curtea a mai notat că introducerea unui test psihofiziologic într-o procedură administrativă trebuie să aibă „scop, bază legală precisă și control procedural”, altfel „ar echivala cu o ingerință nejustificată în viața privată”.
Criticile opoziției – respinse
În schimb, CCR a respins criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate de AUR, S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri, confirmând că Executivul a respectat procedura de angajare a răspunderii Guvernului prevăzută de articolul 114 din Constituție.
„Executivul a justificat urgența adoptării măsurilor pentru evitarea unui impact negativ asupra deficitului bugetar și consolidarea capacității financiare a statului. Actul normativ reglementează un domeniu omogen de relații sociale și respectă exigențele constituționale privind raporturile dintre Guvern și Parlament”, se arată în decizie.
Curtea a subliniat, de asemenea, că nu era necesară reconsultarea Consiliului Economic și Social (CES), întrucât avizul fusese emis asupra formei inițiale, iar modificările ulterioare „nu au schimbat obiectul principal al reglementării”.
Măsurile de austeritate, „opțiuni de politică economică”
Judecătorii au explicat că majoritatea măsurilor contestate – de la limitarea sporurilor și a cumulului de funcții, la introducerea unor cote diferențiate de impozitare și stimulente pentru digitalizare – sunt chestiuni de politică economică, care nu pot fi cenzurate de CCR.
„Determinarea nivelului impozitelor, a facilităților fiscale și a politicilor bugetare reprezintă opțiuni legislative care țin de competența Parlamentului și a Guvernului. Curtea nu se poate substitui decidentului politic în aprecierea oportunității lor”, se precizează în motivare.
Deliorga și Stan: „Se restrâng nejustificat drepturi fundamentale”
În opinie separată, judecătorii Cristian Deliorga și Gheorghe Stan critică decizia majorității, afirmând că anumite dispoziții ale legii – deși formal constituționale – produc efecte disproporționate asupra drepturilor fundamentale.
„Adoptarea cumulativă a acestor măsuri, prin angajarea răspunderii Guvernului, are efectul unei restrângeri indirecte a libertății economice și a dreptului la muncă, prin impunerea de sarcini excesive și afectarea echilibrului social”, notează cei doi judecători.
Deliorga și Stan consideră că „Guvernul ar fi trebuit să ofere garanții suplimentare pentru protejarea persoanelor vulnerabile și pentru asigurarea unui echilibru între disciplina financiară și respectarea drepturilor sociale”.
Legea privind „măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice” face parte din al doilea pachet de reforme bugetare al Guvernului Bolojan, adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament la începutul lunii septembrie. Actul prevede reduceri de cheltuieli, limitarea posturilor neocupate în sistemul public, noi reguli pentru achiziții și restructurarea instituțiilor cu venituri proprii.
Decizia CCR, acum motivată și publicată, este definitivă și general obligatorie, iar Guvernul va trebui să reformuleze prevederea privind testul poligraf înainte de punerea în aplicare a legii.
Comentează