Judecătorii CCR sunt așteptați să dea miercuri verdicte cu impact major asupra evoluțiilor de pe scena politică:
1. Codul Administrativ
CCR va analiza excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului cu privire la ordonanța de urgență 57/2019 care a modificat Codul administrativ.
„În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanței sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe. Avocatul Poporului consideră că maniera aleasă pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanței de urgență prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi amânată”, potrivit sursei citate.
Un alt motiv de neconstituționalitate vizează articolul 109 referitor la răspunderea membrilor Guvernului și articolul 111 privind controlul parlamentar al activității Guvernului.
Avocatul Poporului mai transmite că ordonanța de urgență privind Codul administrativ contravine Constituției și afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, în speță Guvernul.
2. Modificarea OUG 114
Judecătorii Curții au amânat pe 29 ianuarie pronunțarea pe obiecția de neconstituționalitate depusă de PSD.
PSD a sesizat CCR, în luna decembrie a anului, în legătură cu modificarea OUG 114 pe care și-a asumat Guvernul răspunderea. Textul face referire atât la forma proiectului, respectiv faptul că există deja un proiect în Parlament cu același obiect, cât și la fond - interzicerea cumulului pensiei cu salariul.
Social-democrații susțin că domeniul de reglementare a proiectului pe care Guvernul și-a asumat răspunderea este identic cu cel al inițiativei legislative pentru aprobarea OUG 114 care este deja în procedură parlamentară.
De asemenea, PSD face apel, în sesizarea de neconstituționalitate, la o decizie anterioară a CCR care arată că „nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul sa suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură sa se aplice în mod egal pentru toți cetățenii”.
Social-democrații atrag atenția asupra prevederilor din Constituție care stipulează că drepturile sau libertățile pot fi restrânse prin lege numai pentru anumite situații, precum apărarea securității naționale.
Totodată, autorii sesizării susțin că angajarea răspunderii de către Executiv poate fi făcută asupra unui singur domeniu de reglementare. Partidul arată că proiectul conține „modificări și completări a peste 25 de acte normative”.
4. Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale
CCR va dezbate, miercuri, cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern și Parlament cu privire la Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2020, solicitare formulată de Marcel Ciolacu și Teodor Meleșcanu.
Guvernul a transmis Curții Constituționale punctul de vedere privind conflictul juridic de natură constituțională sesizat de Parlament privind adoptarea legii bugetului prin angajarea răspunderii de către Executiv.
Instituția invocă o decizie a CCR care arată că angajarea răspunderii are în vedere adoptarea "în condiţii de maximă celeritate" a unor măsuri urgente dintr-un domeniu de maximă importanță.
Totodată, Executivul argumentează că parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente la proiectul de lege dar și să depună o moțiune de cenzură.
Cabinetul condus de Ludovic Orban face referire la o decizie a CCR care arată că "Parlamentul este şi rămâne unica autoritate legiuitoare şi în cazul asumării răspunderii de către Guvern, întrucât procedura asumării răspunderii de către Guvern se derulează în faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi se desfăşoară sub supravegherea şi controlul forului legislativ suprem, care are la îndemână, în virtutea prevederilor constituţionale exprese ale art.114 alin.(2), posibilitatea demiterii Guvernului printr-o moţiune de cenzură”.
Executivul apreciază că autorii sesizării critică în realitate procedura adoptării legilor bugetare "contrar prevederilor constituţionale privind legiferarea, ceea ce se converteşte într-un viciu de neconstituţionatitate extrinsecă ce poate face obiectul controlului de constituţionalitate", cererea de neconstituționalitate fiind inadmisibilă.
Astfel, Guvernul susține că nu există un conflict juridic de natură constituţională generat de procedura angajării răspunderii Guvernului asupra legilor bugetare în temeiul art.114 din Constituție.
Curtea Constituțională a fost sesizată de președinții celor două Camere ale Legislativului cu privire la posibilul conflict juridic dintre Guvern și Parlament pe legea bugetului de asigurări sociale și legea bugetului de stat pe anul 2020. Până pe 10 ianuarie părțile implicate în conflict au trebuit să transmită punctele de vedere.
Premierul Ludovic Orban a anunțat, pe 23 decembrie 2019, în plenul reunit al Parlamentului, că Guvernul își asumă răspunderea pe Legea bugetului de stat pentru 2020 și pe Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor.
3. Majorarea unor salarii cu 20%
Curtea Constituțională discută, miercuri, sesizarea Guvernului privind legea care majorează cu 20% salariile personalului din Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier și a celui din Autoritatea Navală Română.
Executivul a sesizat Curtea Constituțională asupra propunerii legislative pentru completarea articolului 38 alineatul (3) din Legea - cadru 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Legea modificată prevede că în perioada 2019-2022 se acordă anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând o pătrime din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.
Actul normativ sesizat introduce două categorii salariale la excepții.
Astfel, începând din ianuarie 2020, salariul brut de bază acordat personalului din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) și a personalului din cadrul Autorităţii Navale Române se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2019.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 11 decembrie 2019, și trimisă la promulgare pe 21 decembrie 2019.
Printre inițiatorii reglementării se numără deputații ALDE Toma Petcu și Varujan Vosganian.
Comentează