Premium
Curtea Constituțională explică, în motivarea deciziei privind moțiunea de cenzură USR - AUR, că lipsa cvorumului în conducerea Parlamentului și orice alte aspecte tehnice nu pot duce la încălcarea termenelor de prezentare, dezbatere și vot a moțiunii de cenzură, așa cum s-a întâmplat după ce o majoritate PNL-UDMR-PSD a amânat moțiunea de cenzură pentru a aștepta decizia CCR.
Extrase din decizia CCR:
- „Atitudinea majorității sau minorității parlamentare de blocare sau tergiversare a procedurii nu poate fi acceptată, tocmai pentru că afectează raporturile constituționale dintre Parlament și Guvern și exprimă o conduită lipsită de loialitate constituțională”
- „Este de reținut că, din punct de vedere procedural, controlul parlamentar inițiat conform art.113 din Constituție trebuie să parcurgă întreaga procedură reglementată de Constituție, tocmai pentru a se da votul asupra moțiunii de cenzură. În acest fel, locul incertitudinii este luat de stabilizarea și clarificarea relației dintre cele două autorități”
- „Ca regulă, obligațiile regulamentare, de natură tehnică, nu pot impieta asupra obligațiilor constituționale, ele doar asigurând punerea lor în aplicare. Prin urmare, este axiomatic că obligațiile constituționale nu pot fi amânate/ înlăturate pentru a se respecta o obligație regulamentară. De aceea, când conduita membrilor Parlamentului nu permite respectarea obligației regulamentare, obligația constituțională nu poate fi amânată până ce va fi îndeplinită cea regulamentară”
- „Astfel, Curtea constată că președintele Camerei Deputaților, în loc să aplice prioritar o obligație constituțională – comunicarea moțiunii Guvernului la data depunerii sale –, a ales să convoace în mod succesiv birourile permanente ale celor două Camere, care nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum. Astfel, s-a ajuns la încălcarea art.113 alin.(2) din Constituție. Totodată, prin faptul că s-a stabilit ca dată a prezentării în Parlament 9 septembrie 2021, au fost încălcate prevederile art.94 alin.(1) teza a doua din Regulament, care stabilesc că aceasta trebuie realizată în cel mult 5 zile de la depunere, respectiv, în cauza de față, 7 septembrie 2021”
- „Curtea constată că, în discuție, sunt două obligații una de natură regulamentară (prezentarea moțiunii de cenzură Biroului permanent) și alta de natură constituțională (comunicarea moțiunii de cenzură Guvernului) (....) ori de câte ori între etapele de natură constituțională pe care le parcurge moțiunea de cenzură se interpun obligații regulamentare – care, în cazul dat, au un pronunțat caracter de organizare a desfășurării procedurii -, Parlamentul nu poate condiționa parcurgerea etapelor de ordin constituțional de îndeplinirea unei obligații regulamentare, care, prin ipoteză, nu a putut fi îndeplinită din cauza unor disfuncții proprii”
- „Totodată, trebuie menționat și faptul că în relația majoritate-minoritate, un conflict de natură exclusiv politică din interiorul Parlamentului nu poate afecta obligațiile juridice rezultate din regulamentele parlamentare. Respectarea legii, așadar și a regulamentelor parlamentare, este obligatorie [cu privire la faptul că art.1 alin.(5) din Constituție vizează și regulamentele parlamentare, a se vedea Decizia nr.828 din 13 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.185 din 28 februarie 2018, paragraful 43] și constituie o condiție a statului de drept. Astfel, organele de lucru ale Parlamentului, chiar dacă sunt alcătuite după algoritmul politic, trebuie să evite, prin mijloace parlamentare, crearea unor situații care duc la imposibilitatea aplicării regulamentelor parlamentare și la amânarea, din diverse cauze – mai mult sau mai puțin obiective -, a unor obligații constituționale specifice”
- „Acțiunea Parlamentului de a tergiversa întreaga procedură a moțiunii de cenzură, cu consecința punerii Guvernului în situația de a nu-și mai putea realiza în condiții optime rolul său constituțional și a prelungirii stării de incertitudine politică și juridică, reprezintă o rupere a relației de echilibru care trebuie să existe între puterile statului”
- „Curtea constată că acest conflict nu a fost generat de însăși faptul depunerii moțiunii de cenzură, ci de acțiunile ulterioare incoerente ale Parlamentului, care, în final, a reușit să comunice Guvernului moțiunea de cenzură și să asigure condițiile necesare prezentării ei. De aceea, remediul juridic nu este cel al încetării procedurii de control parlamentar, ci, din contră, al continuării procedurii odată demarate. Așadar, Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale”
Decizia integrală a CCR poate fi consultată aici.
