Premium
Parlamentul cu 300 de aleşi, stabilit prin referendum, este condiţia fundamentală pe care a pus-o Curtea Constituţională în cazul modificării legislaţiei electorale, fapt care ar determina atât redesenarea actualelor colegii uninominale, dar şi restricţii în stabilirea noului sistem de vot mixt.
Reducerea numărului de parlamentari poate fi realizată, conform normelor în materie electorală, prin creşterea normei de reprezentare stabilită pentru un mandat de deputat şi unul de senator.
În actuala legislaţie, norma de reprezentare pentru un deputat este de 70.000 de cetăţeni, iar pentru un senator de 160.000 de cetăţeni. Pentru a determina numărul de mandate din Parlament, această normă de reprezentare se raportează la rezultatul ultimului recensământ realizat de Institutul Naţional de Statistică, repartizat pe judeţe.
Astfel, pe baza normei de reprezentare din actuala legislaţie raportată la referendumul din 2011, rezultă că în viitorul Parlament ar trebui să se regăsească 412 aleşi, din care 288 de deputaşi şi 124 de senatori.
În acelaşi timp, reducerea numărului de aleşi la 300 de parlamentari ar necesita majorarea normei de reprezentare de la 70.000 la 100.000 de persoane în cazul deputaţilor, şi de la 160.000 la 200.000 de persoane în cazul senatorilor.
Din raportarea acestor norme de reprezentare majorate la rezultatele ultimului recensământ rezultă 99 de mandate de senatori şi 201 mandate de deputaţi.
Opt judeţe cu câte un singur mandat de senator
La nivelul judeţelor, numărul mediu de parlamentari ar ajunge la 2,1 senatori şi 4,4 deputaţi în ţară, în timp ce în Bucureşti s-ar regăsi 19 deputaţi şi 9 senatori. Dacă s-ar menţine actuala normă de reprezentare, în Capitală ar fi 27 de mandate de deputaţi şi 12 de senatori.
Totodată, majorarea normei de reprezentare, astfel încât numărul total al parlamentarilor să ajungă la 300, face ca într-o serie de judeţe să fie repartizat un singur mandat de senator, respectiv în Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea.
Atribuirea unui singur mandat pentru cele opt judeţe face inaplicabil sistemul de vot mixt - jumătate din mandate alese pe listă şi jumătate în sistem uninominal în colegii - pentru ambele Camere ale Parlamentului la nivel naţional.
În consecinţă, reducerea numărului de parlamentari la 300 ar face ca în cazul Senatului să aibă loc doar alegeri în sistemul uninominal, sau doar pe listă, existând astfel varianta ca la nivelul Camerei Deputaţilor parlamentarii să fie aleşi pe listă naţională de partid, iar la Senat în sistemul uninominal într-un singur tur de scrutin.
Totodată, reducerea numărului de parlamentari la 300 ar face ca actualele colegii uninominale să fie supuse unui proces de revizuire, prin redesenarea lor în sensul creşterii numărului de localităţi, fapt care ar putea determina nemulţumiri în rândul parlamentarilor în funcţie care doresc un nou mandat.
Cu toate acestea, o condiţie foarte importantă în privinţa revizuirii legislaţiei electorale este cea temporală, respectiv adoptarea legilor să se realizeze cu cel pu?in un an înaintea alegerilor, au explicat judecătorii Cur?ii Constitu?ionale în iunie 2013.
"Jurisprudenţa şi documentele examinate (de Curtea Constitu'ională, n.r.) relevă instabilitatea legislaţiei româneşti în materie de alegeri, dar şi de referendum, în contradicţie cu principiile statului de drept, existenţa unor deficienţe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislaţiei electorale şi faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex - un Cod electoral, precum şi faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securităţii juridice, respectiv să nu se intervină (cu unele excepţii admisibile) cu mai puţin de un an înainte de alegeri", a stabilit Curtea Constituţională.
